Ce este diabetul de tip 3. Simptome și cauze

Ce este diabetul de tip 3. Simptome și cauze

Termenul de „diabet de tip 3″ a fost folosit de unii specialiști pentru a descrie boala Alzheimer. În timp ce majoritatea dintre noi suntem familiarizați cu diabetul de tip 1 și de tip 2, este posibil să nu fi întâlnit până acum termenul „diabet de tip 3″. În primul rând, acesta nu trebuie confundat cu diabetul de tip 3c, care este cu totul altceva. Este, totuși, legat de rezistența la insulină în creier.

A fi diagnosticat ca fiind rezistent la insulină înseamnă, în general, că cineva este fie prebetic, fie are diabet de tip 2. Dar oamenii de știință au propus că aceasta poate duce, de asemenea, la lipsa de glucoză din neuronii creierului, necesară pentru o funcționare corectă, iar acest lucru poate duce la simptome ale bolii Alzheimer.

Deși diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial, în 2008, Dr. Suzanne de la Monte și Dr. Jack Wands de la Universitatea Brown au înaintat o propunere conform căreia boala Alzheimer ar putea fi denumită „diabet de tip 3″, din cauza legăturilor sale puternice cu rezistența la insulină. Rezistența la insulină ar putea fi o cauză principală a demenței, deoarece această deficiență de glucoză în creier duce la simptome precum pierderea memoriei, scăderea capacității de judecată și de raționament, potrivit specialiștilor consultați de LiveScience.

Ce este diabetul de tip 3?

„Diabetul de tip 3 nu este un termen recunoscut din punct de vedere medical și nu este un termen pe care medicii să îl folosească în scopuri de diagnosticare. Cu toate acestea, rezistența la insulină și scăderea semnalizării insulinei în creier pot juca un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer. Ca să nu mai vorbim de faptul că riscul de a dezvolta boala Alzheimer este semnificativ mai mare la cei cu diabet de tip 2. Ca atare, termenul de „diabet de tip 3″ a fost folosit colocvial de unii din domeniu pentru a ilustra aceste legături”, potrivit LiveScience.

Un studiu publicat în revista Lancet de neurologie face legătura între diabet și declinul sănătății creierului și indică faptul că tratamentele care restabilesc funcția cerebrală a insulinei pot oferi beneficii terapeutice celor care suferă de boala Alzheimer.

„Diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial”

Dr. William H Frey II, specialist în Alzheimer la Health Partners Center for Memory and Aging, explică, de asemenea, că boala provoacă declin cognitiv la pacienți. „Alzheimer este o boală degenerativă a creierului care reprezintă peste 60% din cazurile de demență”, a declarat acesta pentru Live Science. „Se caracterizează prin pierderea memoriei, în special a amintirilor pe termen scurt sau a amintirilor recente, declin cognitiv și modificări ale comportamentului, toate acestea agravându-se progresiv în timp”.

Dr. Tariq Mahmood, medic și director medical la Concepto Diagnostics, adaugă: „Diabetul de tip 3 nu este o afecțiune de sănătate recunoscută oficial și nu este utilizat în scopuri de diagnosticare. Acesta diferă de diabetul de tip 1 și de diabetul de tip 2, care determină niveluri prea ridicate de zahăr în sânge din cauza unor probleme cu un hormon numit insulină. Unii oameni de știință au emis ipoteza că dereglarea insulinei în creier provoacă demența și folosesc diabetul de tip 3 ca termen pentru a descrie boala Alzheimer – o afecțiune neurologică progresivă care este cea mai frecventă cauză de demență”.

Diabetul de tip 3: Simptome și diagnostic

Dr. Mahmood explică faptul că, în timp ce „diabetul de tip 3″ nu este un diagnostic oficial, medicii pot diagnostica boala Alzheimer, care afectează mai multe funcții ale creierului treptat, pe parcursul a mai multor ani. „Problemele minore de memorie sunt, de obicei, primul semn”, spune el. „Simptomele mai specifice pot include confuzie, dificultăți de planificare, dezorientare, rătăcire și schimbări de personalitate”.

Simptomele timpurii până la moderate ale Alzeimers includ:

-Lipsa de judecată
-Pierderi de memorie
-Confuzie
-Agitație/anxietate
-Probleme cu cititul, scrisul, numerele
-Dificultăți în recunoașterea familiei și a prietenilor
-Gânduri dezorganizate
-Lipsa de control al impulsurilor

Aceste simptome evoluează de obicei până la punctul în care pacienții nu mai pot înghiți, își pierd controlul intestinelor și, în cele din urmă, decedează. Adesea, persoanele cu Alzeimer mor din cauza pneumoniei prin aspirație. Aceasta se dezvoltă atunci când alimentele sau lichidele trec în plămâni în loc de aer din cauza problemelor de înghițire, după cum afirmă Institutul Național de Îmbătrânire.

Dr. Frey spune că Alzheimerul este cel mai bine diagnosticat de un neurolog care este familiarizat cu tulburările neurodegenerative ale memoriei: „Procedurile de diagnosticare pot implica întocmirea unui istoric complet, analize de sânge, imagistică cerebrală, teste neuropsihologice etc. pentru a ajuta la excluderea altor afecțiuni care pot produce simptome oarecum similare”.

Care sunt cauzele diabetului de tip 3?

O analiză privind rezistența la insulină publicată în revista Frontiers in Neuroscience indică faptul că insulina leagă mai multe afecțiuni între ele, cum ar fi obezitatea, demența și diabetul, și recomandă utilizarea potențială a medicamentelor antidiabetice pentru tratarea demenței. În plus, recenzia explorează legătura dintre demență și o încărcătură alostatică ridicată, care reprezintă povara creată de stres, evenimente de viață și alte provocări de mediu.

Dr. Mahmood spune că, în timp ce știința nu este clară în ceea ce privește cauza specifică a bolii Alzeimer, este posibil să fie în joc o combinație de factori: „Se crede pe scară largă că schimbările neurologice legate de vârstă, combinate cu factori genetici, de mediu și de stil de viață pot contribui la aceasta. Vârsta este cel mai important factor de risc cunoscut pentru boala Alzheimer, datorită, printre altele, atrofiei unor părți ale creierului. Atrofia este irosirea unui mușchi, ceea ce înseamnă că acesta se poate micșora, subția sau poate fi pur și simplu pierdut”.

„Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru boala Alzheimer, dar Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii”

Dar Dr. Frey explică faptul că îmbătrânirea generală nu este singurul factor de risc asociat cu dezvoltarea bolii Alziemer: „Îmbătrânirea este principalul factor de risc pentru boala Alzheimer, dar Alzheimer nu este o parte normală a îmbătrânirii. Antecedentele familiale de Alzheimer și modificările genetice pot, de asemenea, să crească riscul, dar persoanele care nu au antecedente familiale ale bolii pot totuși să facă Alzheimer. Un istoric de leziuni cerebrale traumatice moderate poate, de asemenea, crește semnificativ riscul de a dezvolta boala Alzheimer. În cele din urmă, diabetul de tip 2 dublează riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Acest lucru se datorează probabil faptului că atât în cazul diabetului, cât și al bolii Alzheimer, există o deficiență a semnalizării insulinei”.

Medicul continuă să explice că în cazul bolii Alzheimer, această deficiență de semnalizare a insulinei are loc în creier și duce la o pierdere de energie a celulelor cerebrale. Fără o semnalizare suficientă a insulinei, zahărul din sânge nu este preluat în celulele creierului și metabolizat în mod normal:

„Pierderea energiei celulelor cerebrale înseamnă că creierul nu mai poate îndeplini în mod normal funcțiile de memorie și cognitive și, de asemenea, nu poate produce părțile de celule cerebrale necesare pentru a le înlocui pe cele care se uzează în timp, ceea ce duce la degenerarea creierului în sine”.

Stilurile de viață nesănătoase, inclusiv lipsa de exerciții fizice, o dietă proastă și lipsa somnului, probabil că cresc, de asemenea, riscul pentru boala Alzheimer, spune el.

Tratament

Cercetările doctorului Frey au fost de pionierat în domeniul rezistenței la insulină și al bolii Alzheimer. În 2022, el a publicat un studiu în revista Pharmaceuticals care indică faptul că insulina intranazală (insulina administrată pe nas) poate ajuta la hipometabolismul cerebral al glucozei, o caracteristică frecvent întâlnită la cei cu tulburări cognitive degenerative, precum și la cei cu diabet de tip 2:

„Deoarece semnalizarea insuficientă a insulinei contribuie la pierderea de energie a celulelor cerebrale la persoanele cu boala Alzheimer, noi am propus pentru prima dată insulina intranazală ca tratament pentru boala Alzheimer în urmă cu aproximativ 22 de ani. Insulina intranazală livrează și direcționează insulina către creier de-a lungul nervilor implicați în miros, fără a modifica nivelul de insulină sau de zahăr din sânge”.

Dar, deși studiile clinice au arătat că insulina intranazală non-invazivă crește energia celulelor cerebrale și îmbunătățește memoria la adulții sănătoși normali, precum și la cei cu deficiențe cognitive ușoare sau cu boala Alzheimer, aceasta are nevoie de dezvoltare și de teste suplimentare pentru a demonstra suficient de mult siguranța și eficacitatea sa înainte de a putea fi luată în considerare pentru aprobarea de reglementare și de a fi disponibilă.

Dr. Mahmood spune că, deși, din păcate, nu există un leac pentru boala Alzheimer, există tratamente pentru cei care suferă de această afecțiune: „Există medicamente și tratamente care pot reduce temporar simptomele. Cele două medicamente principale în acest moment sunt inhibitorii acetilcolinesterazei (AChE), care ajută celulele nervoase să comunice între ele, și memantina, care blochează efectele excesului de glutamat – acesta este un neurotransmițător eliberat de celulele nervoase care joacă un rol important în învățare și memorie”.

Pentru persoanele care încep să manifeste agresivitate sau suferință, se pot prescrie, de asemenea, medicamente antipsihotice. Pentru tratamente, reabilitarea cognitivă și terapia de stimulare cognitivă pot ajuta la menținerea memoriei și a abilităților de rezolvare a problemelor.

Poți preveni diabetul de tip 3?

O analiză publicată în Journal of Alzheimer’s Disease indică faptul că meditația poate ajuta la prevenirea bolii Alzheimer, deoarece reduce sarcina alostatică, care a fost legată de dezvoltarea mai multor tulburări cognitive. S-a demonstrat că doar 12 minute de meditație Kirtan Kriya pe zi îmbunătățesc somnul, scad depresia, reduc anxietatea, reglează în jos genele inflamatorii, reglează în sus genele sistemului imunitar și îmbunătățesc genele de reglare a insulinei și a glucozei.

Dr. Mahmood maai spune că un stil de viață sănătos în general este recomandat pentru a reduce și riscul, deși alți factori de risc sunt incontrolabili: „Din păcate, nu există nicio modalitate de a preveni boala Alzheimer în acest moment. Un stil de viață sănătos ar putea să vă reducă riscul, dar schimbările neurologice legate de vârstă și factorii genetici sunt imposibil de contracarat. Bolile cardiovasculare au fost asociate cu un risc crescut de apariție a maladiei Alzheimer, așa că merită să aveți o dietă echilibrată, să vă asigurați că faceți 150 de minute de exerciții fizice pe săptămână, să limitați consumul de alcool și să renunțați la fumat”.

Dr. Frey este de acord cu faptul că un stil de viață sănătos în general este un curs înțelept de acțiune în încercarea de a evita boala Alzheimer. El recomandă, de asemenea, să vă protejați capul: „Menținerea unui stil de viață sănătos, inclusiv o activitate fizică regulată, evitarea rănilor la cap prin purtarea centurii de siguranță în timpul mersului în vehicule și a unei căști de protecție în timpul sportului, consumul unei diete sănătoase și menținerea unei activități sociale active, toate acestea pot contribui la reducerea riscului de apariție a bolii Alzheimer”.

Titus Motreanu

Titus Motreanu

One thought on “Ce este diabetul de tip 3. Simptome și cauze

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *