Despre melatonină și rolul ei în organism
Melatonina este un hormon care există în mod natural în corpul uman, dar care poate fi și sintetizat în laboratoarele farmaceutice pentru persoanele care au deficiențe. Acest hormon este vital pentru starea de somnolență și este implicat în toate cele patru etape ale somnului.
De aceea, melatonina poartă numele și de „hormonul somnului”. Glanda pineală este cea care trimite cantitatea necesară de melatonină în tot organismul de mai multe ori pe parcursul unei zile.
În ultimii ani, melatonina a devenit mai mult decât un supliment – în general natural – care se prescrie de la o anumită vârstă pentru un somn mai profund. Dacă asociem melatonina cu relaxarea profundă și adrenalina cu factorul principal de stres și îmbătrânire, în urma cercetărilor a apărut tot mai mult ideea că hormonul somnului este în strânsă legătură cu încetinirea procesului de îmbătrânire, fiind in opoziție cu efectul adrenalinei.
Melatonina este în general corelată cu nivelul serotoninei, iar ultimele studii au arătat că deficitul de melatonină favorizează diabetul. Melatonina scade nivelul glicemiei din sânge, este un antioxidant puternic – pentru că ajunge prin sânge la nivel celular și înlătura radicalii liberi – se folosește în tratamentele anticancerigene, ajută la scăderea tensiunii arteriale și chiar la vindecarea ulcerului cu reflux esofagian.
În ultimii ani se folosește tot mai mult melatonina cu eliberare treptată, care induce un somn mai profund între 8 și 12 ore, în funcție de perioada de eliberare. Se reglează astfel raportul între perioadele de somn profund și somn de veghe, se permite relaxarea celulelor nervoase și a creierului, cât și a mușchiului inimii.
Alimentele care stimulează secreția de melatonină
Încetinind circulația periferică, melatonina permite o circulație mai bună a sângelui la nivelul principalelor organe, ajutându-le să se regenereze în timpul nopții. Glandele endocrine sunt favorizate și ajutate la fel să se regenreze, hormonul somnului fiind astfel recomandat în pre-menopauză, când atenuează dereglările endocrine și hormonale și întârzie această perioadă.
Pentru că este corelat cu nivelul de serotonină – hormonal fericirii – hormonul somnului este bun și pentru depresii, stări de anxietate, atacuri frecvente de panică și migrene. Nu este indicată însă asocierea sa cu medicamente antidepresive, calmante sau folosirea în timpul sarcinii.
Efectul de regenerare prin somn profund pare să influențeze în mod direct longevitatea și încetinirea proceselor de îmbătrânire. Nivelul maxim de melatonină este secretat de organism între miezul nopții și 4 dimineața. Trebuie însă să ținem cont ca în cameră să nu fie lumină, pentru că aceasta, alături de cafea, tutun și alcool, inhibă secreția melatoninei.
Revenind la idea inițială, este important să compensăm scăderea secreției acestui hormon de către organism după vârstă de 30 de ani. El poate fi găsit în alimente sau în suplimente simple sau cu eliberare treptată. Între alimentele care stimulează secreția de melatonină se află porumbul, strugurii, bananele, roșiile, orezul, morcovii, stafidele, orzul. La acestea se pot adăuga : dovleacul, migdalele, ouăle, carnea de vită, de curcan și semnițele de floarea soarelui.
One thought on “Despre melatonină și rolul ei în organism”