Conf. Dr. Gamze Erfan, medic dermatolog:„Bărbații au un risc mai crescut de a face melanom față de femei”

Cancerul de piele este cel mai frecvent tip de afecțiune malignă: unul din 3 cancere este depistat la nivelul pielii, iar numărul total al cancerelor cutanate diagnosticate anual în lume este de aproape 3 milioane. Melanomul este cea mai gravă formă de cancer de piele și afectează aproximativ 130 de mii de persoane în fiecare an.

shop.libertatea.ro

La ora actuală, cancerele cutanate pot fi tratate cu succes dacă sunt depistate la timp. Conf. Dr. Gamze Erfan, dermatolog în cadrul ACIBADEM, explică pe larg factorii de risc ai melanomului, modul cum poate fi depistat precoce și care sunt opțiunile moderne de tratament.

-Care sunt cauzele apariției melanomului?

Conf. Dr. Gamze Erfan: În ultima perioadă, a fost pus în evidență un factor de risc important: sexul. Mult timp s-a crezut că femeile și bărbații sunt în aceeași măsură vizați de riscul de cancer. Dar astăzi, știm că bărbații au un risc mai crescut de a face melanom față de femei. În continuare, cel mai important factor de risc rămâne expunerea la soare, razele ultraviolete fiind foarte puternice și agresive pentru piele. Acestea sunt extrem de periculoase mai ales în copilărie, iar riscul de cancer asociat cu arsurile cauzate de expunerea la soare, cu eritemul care durează mai mult de 3 zile, crește de 7,5 ori și îl depășește pe cel dat de moștenirea genetică.

E de ajuns o singură expunere de acest fel în copilărie pentru a avea un risc crescut de melanom. Dacă un adult face melanom, și copiii acestuia au un risc, dar mult mai mic decât cel dat de expunerea la ultraviolete. De asemenea, există anumite mutații genetice, cele de tip CDKN2A, care pot fi asociate cu melanomul, dar și cu alte tipuri de cancer, precum cel pancreatic. Însă procentul persoanelor care fac melanom și au aceste mutații este mic, de 1-2 la sută. Alți factori de risc sunt imunosupresia ca urmare a unor terapii sau afecțiuni. De asemenea, contează tipul de piele, răspunsul tegumentului la expunerea la soare, precum înroșirea cu sau fără bronzare. Există 6 fenotipuri pentru piele, iar pielea albă fenotip 1 sau 2, care se înroșește, fără să se bronzeze, este un factor de risc crescut pentru melanom.

farmec.ro - Livrăm frumusețe!

-Cât de eficientă este folosirea cremelor cu factor de protecție? Este asociată cu un risc mai scăzut de melanom?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Cremele cu SPF protejează și ar trebui folosite atât vara, cât și iarna. Acestea nu se recomandă doar pe plajă sau la schi, ci în fiecare zi, în ritualul de îngrijire a pielii. Unii cercetători spun că poate apărea un deficit de vitamina D dacă se folosesc creme cu SPF. Dar eu vin și spun că mai bine reducem riscul de melanom prin SPF și luăm suplimente cu vitamina D. Așa că produsele cu SPF sunt esențiale, mai ales pentru copii. Eu recomand părinților să nu expună deloc copiii la soare până la vârsta de 1 an. Până la 5 ani, copiii trebuie protejați cu creme și îmbrăcăminte adecvată, iar adulții, vor folosi creme toată viață.

elefant.ro

-Ce ar trebui să știe adulții care au stat mult la soare în copilărie, fără protecție? Ar trebuie să fie mai atenți, să meargă anual la dermatolog, să-și monitorizeze alunițele?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Da. La ora actuală, cancerele de piele sunt mai frecvente decât alte tipuri de cancer. Așa că eu recomand o automonitorizare lunară. Le recomand pacienților mei să-și analizeze pielea de pe tot corpul în oglindă, iar orice pată, leziune, modificare care nu trece trebuie semnalate unui dermatolog.

Pe lângă aceasta, se recomandă consultul dermatologic anual. Lumea află frecvent informații despre cancerul de sân, despre cel de prostată, și apelează la mamografii, la evaluarea PSA (antigenul specific prostatic). Dar ar trebui să știe și faptul că între 20 și 35 de ani, cel mai frecvent tip de cancer diagnosticat în SUA este melanomul. Este un tip de cancer foarte grav care apare în special la vârstă tânără. Așa că nu trebuie ratate autoexaminarea periodică, vizita anuală la dermatolog, de două ori pe an ar fi ideal. Dacă există factori de risc, se fac dermatoscopie și follow-up-ul digital. Dacă există situații aparte precum un număr mai mare de 100 de alunițe pe corp sau mai mult de 5 nevi atipici, dacă există un istoric de melanom, un istoric familial de melanom sau o expunere masivă la soare în copilărie, atunci vizitele la dermatolog trebuie să fie mai frecbente. De exemplu, sunt pacienți pe care îi văd prima oară și îi chem înapoi la 3 luni și apoi la un an.

Asta pentru că pot exista și forme de melanom care se dezvoltă mai repede decât altele. Și după ce evaluez pacientul și tipul de nevi (aceștia diferă de la un pacient la altul), decid ce facem în continuare și cât de des trebuie să revină la control. Pentru pacienții din grupurile de risc, evaluările se pot face la 3 sau 6 luni în loc de un an.

-De ce este melanomul mai periculos decât alte tipuri de cancere de piele?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Din fericire, incidența melanomului față de alte tipuri de cancere de piele este mult mică, dar din păcate rata mortalității este mult mai mare decât în alte tipuri de cancere de piele. Melanocitele provin din celule nervoase. În mediul intrauterin, celulele noastre provin din cele de tip stem. Iar originea celulelor stem din care provin melanocitele, sursa melanomului, este în celulele nervoase. Acesta este motivul pentru care se pot modifica, iar mutațiile genetice au la bază tocmai aceste modificări. Aceste celule sunt mai sofisticate, iar din cauza esenței lor, aceste celule care formează melanomul sunt mai greu de tratat decât alte tipuri care formează alte cancere de piele. Se spune că fiecare medicament oncologic este testat mai întâi pentru melanom. Din fericire, avem multe modalități de tratament în ultima decadă. Cel puțin, s-a descoperit cum pot fi gestionate mutațiile și astfel, au fost dezvoltate terapiile targetate. Este un cancer foarte sofisticat.

-Terapiile targetate sunt disponibile pentru toate formele de melanom?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Nu, doar pentru cele în care există mutațiile BRAF. Există mai multe tipuri de mutații în melanom. În plus, acestea diferă în funcție de tipul clinic de melanom: cel cu diseminare superficială are o rată mai mare de mutații BRAF. În melanomul acral, există mutații NRAS. Terapiile targetate sunt disponibile doar pentru melanoamele cu mutații BRAF. Pentru celelalte, până la ora actuală avem doar terapiile clasice. Dacă un melanom malign este depistat devreme, se poate vindeca. Nu poți face această afirmație pentru alte tipuri de cancer. Dacă avem o adâncime mai mică de 0,8 mm, putem spune pacientului că este vindecat, follow-up-ul se face la 5 ani pentru un potențial risc de a face un al doilea melanom, iar pacienții sunt în perfectă siguranță. Acest lucru este sută la sută adevărat, chiar dacă vorbim despre cancer. Dar dacă adâncimea este mai mare de 0,8 mm, intervin problemele majore și există o rată de supraviețuire mult mică.

-Persoanele care au deja un melanom au un risc crescut pentru a face un al doilea melanom?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Da, acesta este și motivul pentru care facem follow-up pentru un melanom secundar și nu doar pentru recidivă la locul inciziei.

-De ce este importantă o evaluare a unui histopatolog cu experiență în acest tip de cancer?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Pielea este un organ cu o suprafață mare, dar cu o grosime foarte mică. Chiar dacă știm că există peste 3600 de boli de piele, le putem diagnostica doar prin examen clinic. Nu avem teste de sânge care să ne ajute, nu avem ecografie, rezonanță magnetică sau alte investigații imagistice. Le vedem, le atingem. Dar când avem suspiciuni și trebuie să punem un diagnostic diferențiat, facem biopsie. Și nu doar pentru cancer, ci și pentru alte tipuri de afecțiuni cutanate. Chiar și o celulă poate duce la un diagnostic diferențiat. De aceea, anatomopatologul trebuie să fie supraspecializat, e nevoie de mulți ani de experiență pentru a deveni un medic anatomopatolog bun. Iar pentru a pune un diagnostic precis doar în funcție de o celulă diferențiată, e nevoie de o experiență foarte vastă.

-Melanomul poate fi confundat cu altă afecțiune? Poate trece neobservat?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Desigur, se poate întâmpla în cabinetele de dermatologie. De aceea, ca să ne asigurăm că nu ratăm diagnosticul, apelăm la dermatoscop care, de asemenea, trebuie folosit de către o persoană specializată. E nevoie de o practică zilnică de 3 ani pentru a face dermatoscopia și pentru a pune un diagnostic diferențiat de melanom malign față de o keratoză seboreică care apare ca urmare a îmbătrânirii, a acumulării de pigment în piele.

-Deci ar trebui să mergem la un dermatolog specializat în cancere cutanate care are șanse maxime să nu rateze diagnosticul?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Trebuie mers la dermatolog, iar dacă acesta are anumite suspiciuni, va trimite pacientul către un dermatolog specializat în cancere. Dacă e vorba de un pacient special, cu un istoric familial sau cu un melanom, cu expuneri masive la soare și cu toți factorii de risc pentru melanom, atunci trebuie mers la un medic supraspecializat în cancere cutanate pentru o fotografiere a întregului corp, o hartă a nevilor, follow up digital prin dermatoscopie care durează și 2 ore. În cazul unui pacient cu un număr mare de alunițe atipice, examinarea poate dura și 4 ore. Nu examinăm fiecare aluniță la follow-up-ul digital: facem dermtoscopia inițială și apoi monitorizăm alunițele cu probleme, în funcție de fiecare caz în parte și de factorii de risc ai pacientului.

-Ce părere aveți despre aplicațiile de evaluare a pielii?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Este minunat că avem astăzi la dispoziția noastră tehnologia, există programe care folosesc chiar inteligența artificială încorporată în diverse aplicații pentru a diagnostica problemele pielii. Chiar se apropie ca procent al acurateții diagnosticului de cel al medicilor. Probabil, că în 10, 15 ani vor evolua și mai mult, dar până atunci, sfatul meu este ca orice leziune de piele să fie semnalată medicului. Pentru diagnostic, standardul de aur este biopsia. Și tipul de biopsie este foarte important: de obicei, apelăm la biopsia excizională.

-Ce alte localizări ale melanomului există în afară de piele?

Conf. Dr. Gamze Erfan: Există câteva localizări la care trebuie să fim foarte atenți în privința melanomului: scalpul, unghiile, mucoasele, sfera orală, cea genitală. Acestea trebuie luate în calcul în timpul autoexaminării lunare. Le recomand pacienților să meargă la același hairstilist și să-l roage să le semnaleze dacă există alunițe pe scalp. Dacă sunt prezente, trebuie evaluate de un dermatolog. Și în cazul unghiilor, orice semn negru, albastru, gri sau roșu poate semnala un anume tip de melanom. Poate fi doar ușor mai roz, în nuanța pielii. Orice leziune în nuanțe de roz, mai ales în zona genitală sau pe scalp, trebuie semnalată dermatologului. Când examinăm pacienții cu alunițe atipice sau cu factori de risc pentru melanom, îi trimitem și către oftalmolog și ORL-ist. Există un tip de melanom ocular, dar și localizări precum urechea.

Sursa: acibadem.com

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *