Slide

Prof. Dr. Alexandru Rafila: „Există o legătură directă între consumul mare de antibiotice și apariția rezistenței bacteriilor”

Dr. Alexandru Rafila

Șeful Disciplinei de Microbiologie I a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” şi al Laboratorului Institutului Naţional de Boli Infecţioase „Matei Balş” din Bucureşti, Prof. Dr. Alexandru Rafila spune că există o legătură directă între consumul mare de antibiotice și apariția rezistenței bacteriilor la acestea.

stickerebucuresti.ro

Dar ce se poate face pentru a îmbunătăți această situație? „Soluțiile sunt la îndemâna noastră. Nu trebuie să le inventăm noi. În primul rând, trebuie să raționalizăm consumul. Țările din sudul continentului, în care se consumă multe antibiotice,  România, Grecia, Cipru, Italia, au bacterii cu niveluri foarte ridicate de rezistență la antibiotice, în timp ce țările din nordul Europei, în care se consumă mult mai puține antibiotice decât noi, de trei ori mai puține, au niveluri foarte reduse de rezistență. Este foarte clar că există o legătură directă între consum și apariția rezistenței. Pe de altă parte, măsurile igienice generale și cele de îngrijire a pacienților în spitalele din România trebuie îmbunătățite prin aplicarea ghidurilor de bună practică în domeniu.

Identificarea rapidă a purtătorilor de bacterii multirezistente, gruparea și tratarea separată a acestor pacienți, astfel încât riscul de transmitere a acestor germeni către alți pacienți cu comorbidități sau imunodeprimați să fie minimizat este esențială. Dacă luăm toate măsurile necesare, putem evita în mare măsură infecțiile grave, invazive, cu risc mare de mortalitate, produse de bacteriile multirezistente. Acel procent de infecții asociate asistenței medicale de 5-6% din numărul pacienților externați dintr-un spital nu poate fi eliminat. Există în fiecare țară. Problema este că la noi multe dintre aceste infecții sunt cauzate de bacterii multirezistente”, a explicat Prof. Dr. Alexandru Rafila într-un interviu pentru Revista Galenus.

libris.ro

Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic

Întrebat care sunt patogenii pentru care tratamentele actuale nu mai sunt sau nu vor mai fi în curând eficiente și unde se înregistrează cele mai mari problem, Dr. Rafila a venit cu exemple: „În această categorie sunt enterobacteriile rezistente la carbapeneme, în special Klebsiella pneumoniae, bacteriile gram negative non-fermentative, Acinetobacter baumanii, Pseudomonas aeruginosa sau bacilul piocianic, enterococii rezistenți la vancomicină și stafilococul auriu meticilino-rezistent”.

elefant.ro

„Tuberculoza este o boală care are un determinism social profund”

În legătură cu tuberculoză multidrog rezistentă, Prof. Dr. Alexandru Rafila a detaliat: „Pentru că avem și cele mai multe cazuri de tuberculoză. România reprezintă doar 4% din populația Uniunii Europene. Cu toate acestea avem peste 25% din totalul cazurilor de tuberculoză înregistrate la nivelul UE. Tuberculoza este o boală care are un determinism social profund, mulți pacienți nu au locuințe corespunzătoare sau nu se hrănesc adecvat. Acești pacienți sunt tratați pentru tuberculoza obișnuită, dar dacă ei dispar și își întrerup tratamentul, de multe ori boala nu se vindecă, iar germenii care produc o nouă îmbolnăvire pot fi multirezistenți. În aceste cazuri, tratamentul nu numai că este foarte costisitor, ci și foarte greu de suportat de către pacient, durând circa doi ani. Eșecurile terapeutice și decesul sunt frecvente la pacienții cu tuberculoză multirezistentă sau cu rezistență extinsă”.

Citiți interviul integral pe: https://www.revistagalenus.ro/interviuri/interviu-prof-dr-alexandru-rafila/

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *