Alergiile ar putea avea o cauză diferită de cea cunoscută până acum. Rolul celulelor care protejează organismul
Alergiile ar putea avea la origine o problemă a celulelor care formează barierele de protecție ale organismului, nu o dereglare inițială a sistemului imunitar, așa cum susține explicația tradițională. O echipă de cercetători de la Universitatea Griffith din Australia propune că deficiențele energetice ale acestor celule le-ar putea face mai vulnerabile la factorii din mediul înconjurător și le-ar determina să declanșeze reacții imunitare.
Ipoteza este prezentată într-o cercetare publicată în revista științifică Allergy. Autorii au analizat date provenite din studii despre alergii și au identificat indicii care sugerează că funcționarea mitocondriilor din celulele epiteliale ar putea avea un rol în apariția acestor afecțiuni.
Celulele de barieră ar putea declanșa reacțiile alergice
Celulele epiteliale formează suprafețele de protecție care căptușesc pielea, intestinele, nasul, plămânii și esofagul. Acestea reprezintă primul contact al organismului cu numeroși factori din mediul exterior și contribuie la menținerea unei bariere împotriva substanțelor potențial nocive.
Potrivit cercetătorilor australieni, problema ar putea apărea atunci când mitocondriile acestor celule nu mai reușesc să asigure energia necesară pentru a face față solicitărilor și factorilor de stres din mediul înconjurător. În aceste condiții, celulele de barieră ar putea deveni mai predispuse să activeze răspunsuri imunitare.
„Timp de 60 de ani, am susținut că alergiile pornesc de la sistemul imunitar și că bariera se rupe ca o consecință a acestui fapt, însă cercetarea noastră sugerează că ar putea fi exact invers”, a declarat Peter Smith, coordonatorul studiului și imunolog clinic la Universitatea Griffith.
Ce au arătat datele analizate de cercetători
Echipa a analizat 116 cohorte de tip caz-control, provenite din 110 serii de date, care au inclus 3.776 de pacienți și 2.164 de persoane din grupurile de control.
Cele mai consistente dovezi au fost identificate în cazul esofagitei eozinofilice, o afecțiune alergică în care esofagul este afectat de acumularea unui tip de celule albe din sânge, numite eozinofile.
În toate cele 13 cohorte de pacienți analizate pentru această boală, cercetătorii au observat o reducere a procesului prin care celulele elimină mitocondriile deteriorate. Acest mecanism contribuie la menținerea funcționării normale a celulelor.
Autorii precizează însă că rezultatele nu au fost identice pentru toate afecțiunile alergice. Modificările analizate nu au fost identificate în astmul deja instalat și în polipii nazali, iar în cazul rinitei alergice au apărut doar parțial.
Alimentația procesată și poluarea, printre factorii analizați
Cercetătorii indică mai mulți factori de mediu care ar putea afecta capacitatea energetică a celulelor epiteliale. Printre aceștia se numără alimentația bogată în produse procesate, poluarea, microplasticele, detergenții, aportul redus de fibre alimentare și utilizarea antibioticelor în primele etape ale vieții.
Potrivit ipotezei propuse, expunerea la astfel de factori ar putea afecta funcționarea mitocondriilor și capacitatea celulelor de barieră de a răspunde solicitărilor din mediul înconjurător. Cercetătorii nu au demonstrat însă că fiecare dintre acești factori provoacă în mod direct alergii.
De ce ar putea reapărea alergiile după întreruperea tratamentului
Noua perspectivă ar putea contribui la explicarea reapariției simptomelor după întreruperea tratamentelor. Cercetătorii consideră că medicamentele utilizate în prezent acționează în principal asupra inflamației care apare în urma reacției alergice, fără să corecteze neapărat mecanismul care ar putea sta la baza acesteia.
Autorii spun că ipoteza trebuie verificată prin studii suplimentare. Următoarea etapă va urmări examinarea celulelor de barieră la sugari, înainte de apariția manifestărilor alergice. Astfel, oamenii de știință vor să afle dacă modificările observate la nivelul acestor celule preced dezvoltarea alergiilor.
