Lupta dintre stres și relaxare. Două mecanisme care mobilizează diferit organismul
Relaxarea nu înseamnă doar o stare de calm, ci și o serie de modificări fiziologice care influențează funcționarea organismului. În timpul relaxării, ritmul cardiac și respirația pot încetini, tensiunea musculară se reduce, iar tensiunea arterială poate scădea. Aceste schimbări sunt asociate cu răspunsul de relaxare, un proces fiziologic care contracarează unele dintre efectele stresului și contribuie la restabilirea echilibrului organismului.
Răspunsul de relaxare
Răspunsul de relaxare reprezintă un ansamblu de modificări fiziologice care apar atunci când organismul trece către o stare de calm. Conceptul a fost descris de cardiologul Herbert Benson, care a studiat efectele meditației și ale altor tehnici asupra funcțiilor organismului.
În această stare, activitatea sistemului nervos simpatic, implicat în reacția la stres, se reduce, iar influența sistemului nervos parasimpatic asupra unor funcții ale organismului devine mai pronunțată.
Sistemul nervos autonom reglează procese care nu se află, în mod obișnuit, sub control voluntar, precum ritmul cardiac, respirația și digestia. Cele două componente ale sale, simpatică și parasimpatică, contribuie la adaptarea organismului la diferite situații.
În condiții de stres, sistemul nervos simpatic pregătește corpul pentru a răspunde unei amenințări. Această reacție, cunoscută drept „luptă sau fugi”, poate determina accelerarea pulsului și a respirației, creșterea tensiunii arteriale și încordarea musculaturii.
Relaxarea favorizează revenirea către o stare de echilibru, în care organismul nu mai are nevoie să mențină același nivel de mobilizare, potrivit.nccih.nih.gov
Ritmul cardiac încetinește
În timpul stresului, sistemul nervos simpatic contribuie la accelerarea ritmului cardiac. Catecolaminele, precum adrenalina și noradrenalina, participă la această reacție, pregătind organismul pentru efort sau pentru un posibil pericol.
Atunci când organismul se relaxează, influența parasimpatică asupra inimii crește. Acetilcolina, neurotransmițător eliberat de terminațiile nervului vag, contribuie la încetinirea ritmului cardiac.
Reducerea pulsului este una dintre modificările fiziologice asociate răspunsului de relaxare.
Tensiunea arterială poate scădea
Stresul poate determina creșterea temporară a tensiunii arteriale, prin accelerarea ritmului cardiac și modificări ale tonusului vascular.
În timpul relaxării, ritmul cardiac se poate reduce, iar tensiunea arterială poate scădea. Unele tehnici de relaxare, în special respirația lentă și controlată, au fost asociate cu reduceri modeste ale tensiunii arteriale în anumite studii.
Aceste metode pot contribui la gestionarea stresului, însă nu înlocuiesc tratamentul prescris pentru hipertensiune. Întreruperea tratamentului antihipertensiv trebuie făcută numai la recomandarea medicului.
Digestia poate funcționa mai bine
În timpul reacției de stres, organismul prioritizează funcțiile necesare răspunsului la amenințare. Modificările activității sistemului nervos autonom pot influența digestia, iar stresul poate agrava simptomele unor afecțiuni digestive.
Sistemul nervos parasimpatic contribuie la reglarea activității digestive, inclusiv a motilității intestinale și a secrețiilor digestive.
Prin reducerea activării asociate stresului, relaxarea poate favoriza condițiile fiziologice necesare funcționării digestive. Unele intervenții care includ respirație controlată și relaxare musculară au fost studiate și în cazul persoanelor cu sindrom de intestin iritabil.
Beneficiile nu sunt însă identice pentru toate persoanele și nu înseamnă că tehnicile de relaxare pot trata singure afecțiunile digestive.
Respirația devine mai lentă
În situații stresante, respirația se accelerează, ca parte a pregătirii organismului pentru reacția de „luptă sau fugi”.
Relaxarea este asociată cu încetinirea respirației și reducerea consumului de oxigen. Respirația lentă, în special cea diafragmatică, poate influența activitatea sistemului nervos autonom și poate contribui la reducerea senzației de stres.
Un ritm de aproximativ șase respirații pe minut este utilizat în unele tehnici de respirație controlată și a fost asociat cu modificări ale variabilității ritmului cardiac și ale sensibilității reflexului baroreceptor. Totuși, ritmul optim poate varia de la o persoană la alta.
Respirația trebuie să rămână confortabilă. Forțarea inspirațiilor sau expirarea excesiv de profundă poate provoca amețeli ori disconfort.
Mușchii își reduc încordarea
Organismul reacționează la stres și prin creșterea tensiunii musculare. Această reacție este utilă în situații care necesită mobilizare rapidă, dar poate deveni neplăcută atunci când stresul persistă.
Relaxarea favorizează reducerea tensiunii musculare și poate diminua senzația de rigiditate sau disconfort.
Relaxarea musculară progresivă este una dintre tehnicile utilizate în acest scop. Metoda presupune încordarea voluntară, urmată de relaxarea succesivă a diferitelor grupe musculare, pentru ca persoana să observe diferența dintre tensiune și relaxare.
Biofeedbackul este o altă metodă prin care oamenii pot învăța să își recunoască și să își regleze mai bine reacțiile fiziologice. Cu ajutorul unor senzori, aceștia primesc informații despre modificări precum tensiunea musculară, ritmul cardiac sau respirația.
Relaxarea poate influența percepția durerii
Relaxarea musculară și reducerea activării asociate stresului pot contribui la diminuarea disconfortului. În plus, tehnicile de relaxare implică mecanisme de reglare a atenției și a răspunsului emoțional, care pot influența modul în care este percepută durerea.
Unele studii au identificat beneficii ale tehnicilor de relaxare în gestionarea anumitor forme de durere, inclusiv dureri de cap și dureri asociate unor afecțiuni cronice.
Relaxarea nu elimină cauza durerii și nu reprezintă un substitut pentru evaluarea medicală sau tratamentul recomandat.
Nivelul glicemiei poate fi influențat de stres
Hormonii implicați în răspunsul la stres pot determina creșterea nivelului glucozei din sânge. Această reacție contribuie la asigurarea energiei necesare organismului în situații solicitante.
Stresul persistent poate complica gestionarea glicemiei, în special în cazul persoanelor cu diabet.
Unele cercetări sugerează că tehnicile de relaxare și intervențiile pentru gestionarea stresului pot contribui la îmbunătățirea controlului glicemic în cazul persoanelor cu diabet de tip 2.
Aceste metode pot fi utilizate complementar măsurilor recomandate de medic, fără a înlocui tratamentul sau monitorizarea glicemiei.
Sistemul imunitar și stresul
Stresul prelungit poate influența funcționarea sistemului imunitar. Relația dintre stres, răspunsul inflamator și imunitate este complexă și depinde de durata și intensitatea stresului, precum și de alți factori individuali.
Cercetările asupra intervențiilor care combină tehnici de relaxare și gestionarea stresului au identificat unele modificări ale markerilor imunitari și inflamatori. Totuși, rezultatele nu demonstrează că relaxarea previne în mod direct infecțiile sau că poate înlocui măsurile medicale de prevenție.
Relaxarea poate favoriza somnul
Stresul și activarea fiziologică asociată acestuia pot îngreuna adormirea. Persoanele care rămân într-o stare de alertă pot avea dificultăți în a-și liniști gândurile și în a reduce tensiunea corporală înainte de culcare.
Tehnicile de relaxare, precum respirația lentă, relaxarea musculară progresivă sau imaginile ghidate, pot fi utilizate pentru a reduce tensiunea și a pregăti organismul pentru somn.
Unele metode au fost studiate în contextul insomniei, însă eficiența lor diferă în funcție de tehnică și de particularitățile persoanei. În cazul problemelor persistente de somn, este necesară evaluarea medicală, iar relaxarea poate face parte dintr-un plan terapeutic mai amplu.
Tehnici care pot favoriza relaxarea
Răspunsul de relaxare poate fi favorizat prin practici care combină respirația, concentrarea atenției și reducerea tensiunii musculare.
Printre metodele utilizate se numără:
Respirația profundă și lentă. Presupune încetinirea confortabilă a respirației, cu atenția orientată către mișcarea abdomenului;
Relaxarea musculară progresivă. Presupune încordarea și relaxarea succesivă a grupelor musculare.
Imaginile ghidate. Folosesc reprezentarea mentală a unor scene sau situații asociate cu liniștea și siguranța.
Meditația. Implică focalizarea atenției și observarea gândurilor fără reacție imediată la acestea.
Biofeedbackul. Permite observarea unor funcții fiziologice prin intermediul senzorilor și exersarea controlului asupra anumitor reacții ale organismului.
Practicile pot fi învățate individual sau cu ajutorul unui specialist, în funcție de tehnică și de nevoile persoanei.
Metoda Benson: 20 de minute pentru relaxare
Cardiologul Herbert Benson a descris o tehnică simplă prin care poate fi favorizat răspunsul de relaxare. Metoda presupune folosirea unei poziții confortabile, relaxarea musculaturii și concentrarea atenției asupra respirației sau asupra unui cuvânt repetat mental.
Tehnica include următorii pași:
-Adoptarea unei poziții confortabile, într-un spațiu liniștit;
-Închiderea ochilor, dacă acest lucru este confortabil;
-Relaxarea treptată a musculaturii, începând cu picioarele și continuând către restul corpului;
-Respirarea pe nas, fără forțarea respirației;
-Concentrarea asupra respirației sau repetarea mentală a unui cuvânt ori a unei expresii scurte;
-Revenirea blândă a atenției la respirație atunci când apar alte gânduri;
-Continuarea practicii aproximativ 20 de minute;
-Menținerea unei stări de repaus timp de câteva minute înainte de reluarea activităților obișnuite.
Tehnica poate fi practicată regulat, dar nu este necesar ca fiecare sesiune să dureze 20 de minute pentru ca o persoană să se poată liniști. Important este ca practica să fie confortabilă și adaptată nevoilor individuale.
Relaxarea nu înlocuiește tratamentul
Tehnicile de relaxare sunt, în general, considerate sigure pentru persoanele sănătoase și pot fi utile în gestionarea stresului. Cu toate acestea, dovezile privind eficiența lor diferă în funcție de afecțiune și de metoda utilizată.
În unele situații, relaxarea poate provoca disconfort, anxietate sau apariția unor gânduri intruzive. Persoanele cu afecțiuni medicale sau psihice, în special cele care observă agravarea simptomelor în timpul practicilor, ar trebui să discute cu un specialist înainte de a continua.
Relaxarea poate susține starea de bine și poate contribui la gestionarea stresului, dar nu trebuie utilizată pentru a amâna consultul medical sau pentru a înlocui tratamentele recomandate.
