Bolile cardiovasculare, mai frecvente la bărbați. La ce interval este recomandat controlul cardiologic
Bolile cardiovasculare sunt mai frecvente la bărbați decât la femei, iar persoanele care se consideră sănătoase și au analize bune pot face un control cardiologic la intervale de 3-5 ani, a declarat Dr. Ana Maria Șerban, medic primar cardiolog la Spitalul Euroclinic din Capitală.
Medicul a explicat că diferența este legată în principal de frecvența bolii coronariene și a bolii aterosclerotice, care se pot manifesta prin infarct, angină, accidente vasculare cerebrale sau boală arterială periferică.
„Bolile cardiovasculare, de fapt, afectează mai mult bărbații decât femeile, pentru că boala coronariană, care este și boala aterosclerotică în general, care se manifestă prin infarcte, angină și accidente vasculare pe partea cealaltă, inclusiv boala arterială periferică, sunt mai predominante la bărbat. Și atunci, per total, într-adevăr, bolile cardiovasculare sunt mai frecvente la bărbat, prin această prismă”, a declarat Dr. Ana Maria Șerban la Medika TV.
Riscul cardiovascular la femei crește după menopauză
Potrivit medicului, femeile sunt într-o anumită măsură protejate de boala coronariană și de boala aterosclerotică până la menopauză. După această perioadă, riscul cardiovascular începe să crească, însă rămâne mai mic decât cel întâlnit la bărbați.
„Femeia este mai protejată oarecum de boală coronariană și de boala sclerotică până la vârsta menopauzei, când riscul ei începe să crească, dar nu se apropie niciodată de riscul bărbatului, deci totuși rămâne inferior riscului pe care îl are bărbatului”, a spus cardiologul.
Analizele de sânge, punct de plecare pentru evaluarea cardiovasculară
În ceea ce privește controalele medicale, Dr. Ana Maria Șerban a explicat că evaluarea începe de la analizele de sânge. Printre valorile urmărite se numără colesterolul, lipoproteinele, glicemia și hemoglobina glicată.
Rezultatele anormale pot atrage atenția medicului de familie, iar pacientul poate fi îndrumat ulterior către un consult cardiologic.
„În primul rând, pornim de la analizele de sânge. Aici vedem un colesterol, o lipoproteină, o glicemie, o hemoglobină glicată. Din start, acestea atrag atenția medicului de familie și în momentul în care acestea sunt anormale, va fi trimis probabil pacientul către un consult de cardiologie”, a declarat medicul.
Evaluarea cardiovasculară poate începe însă încă din primele perioade ale vieții. Medicul a menționat că, în prezent, există screening inclusiv la sugari, iar ecografia efectuată la nou-născuți poate identifica anumite malformații.
„Pe de altă parte, în vremurile noastre, se face screening inclusiv la sugari. De multe ori se face ecografie la nou-născuți, care depistează malformații sigur mai puțin. Grave, cele grave evident că se știu din viața intrauterină”, a mai declarat Ana Maria Șerban.
Control cardiologic la 3-5 ani pentru persoanele sănătoase
Pentru persoanele considerate sănătoase, care au analize bune și nu prezintă factori de risc importanți, medicul consideră util un control cardiologic la fiecare 3-5 ani. „La sănătoși, cu analize bune, totuși un control la 3-5 ani este util, nu strică, chiar e indicat să se facă”, a spus cardiologul.
Intervalele dintre controale trebuie însă adaptate atunci când sunt prezenți factori de risc.
„Când, în schimb, sunt factori de risc prezenți, este fumător, e bărbat, este și puțin hipertensiv, atunci, evident, controale mult mai des”, a precizat Ana Maria Șerban.
Supraponderalitatea și obezitatea cresc riscul cardiovascular
Un alt factor important este greutatea corporală. Potrivit medicului, persoanele supraponderale și cele cu obezitate au un factor de risc cardiovascular în plus.
Dr. Ana Maria Șerban a explicat că, în cazul unei persoane cu obezitate, riscul nu este legat neapărat de un colesterol crescut. Pot apărea însă valori crescute ale trigliceridelor și glicemiei, precum și prediabetul sau diabetul:
„Pacientul supraponderal și obez, dintr-o dată, are un factor de risc în plus. Acum, la pacientul obez nu este neapărat crescut colesterolul. Sigur că poate fi și colesterolul, dar de multe ori sunt trigliceridele crescute și glicemia. Deci ei au un sindrom metabolic exprimat prin trigliceride crescute, prin aciduri crescute, prin prediabet cel puțin, dacă nu chiar diabet”.
Colesterolul crescut poate apărea și la persoanele slabe
Greutatea normală nu exclude însă existența unor factori de risc cardiovascular. Medicul a atras atenția că și persoanele tinere și slabe pot avea valori foarte mari ale colesterolului atunci când există o componentă genetică moștenită: „La cei tineri, dacă au o componentă genetică moștenită, deși pot fi subțiri, adică nu supraponderali, pot avea valori foarte mari ale colesterolului. Adică nu neapărat dacă ești slab, ești și sănătos din punct de vedere cardiovascular. Eu am avut nenumărați pacienți slabi, care erau chiar vegetarieni, dar care aveau un colesterol genetic crescut”,.
Fumatul, hipertensiunea și diabetul, printre factorii de risc
Medicul a enumerat principalii factori care contribuie la creșterea riscului cardiovascular: fumatul, hipertensiunea arterială necontrolată, colesterolul și celelalte lipoproteine, diabetul, greutatea crescută și predispoziția genetică.
„Sunt acei 5 factori de risc. Fumatul, de asemenea, hipertensiunea necontrolată, colesterolul și celelalte lipoproteine. De asemenea, un alt factor de risc este diabetul, este o boală silențioasă și foarte rea, greutatea crescută și, de asemenea, predispoziția genetică”, a declarat cardiologul.
La aceștia se adaugă sedentarismul, medicul subliniind rolul activității fizice în contextul riscului cardiovascular: „Și, iarăși, un rol foarte important îl are mișcarea. Adică inactivitatea, sedentarismul sunt și ei factori de risc”.
