Psihoza. Schimbările care ar trebui să aducă pacientul rapid la medic

Puține afecțiuni psihice sunt înconjurate de atât de multe prejudecăți precum psihoza. Pentru mulți oameni, termenul este asociat cu imagini exagerate din filme sau cu ideea de „nebunie”. În realitate, vorbim despre o afecțiune medicală care necesită diagnostic și tratament de specialitate.

Ce este psihoza

Psihoza (din grecescul psyche – minte, suflet și -osis – stare anormală) este un termen medical folosit pentru a descrie starea mentală în care percepția este grav afectată.
Psihozele pot apărea la orice vârstă și se prezintă printr-un tablou clinic variabil, care include, în primul rând, o schimbare bruscă a stării psihice, a comportamentului, a modului de a vorbi sau a preocupărilor, uneori chiar de la o zi la alta. Episodul psihotic acut reprezintă o urgență psihiatrică.

Cum începe un episod psihotic

Psihoza apare, de cele mai multe ori, după un eveniment stresant. Astfel, la câteva zile sau săptămâni, pacientul poate deveni dificil de înțeles, confuz, agitat, speriat și poate avea insomnii.
Pentru familie, schimbările sunt adesea bruște și greu de explicat, deoarece persoana începe să gândească, să vorbească și să se comporte diferit față de cum o făcea înainte.

Primele semne care ar trebui să atragă atenția

Unele persoane devin brusc foarte preocupate de siguranța lor sau a celor dragi, având temerea că sunt urmărite, că pot fi otrăvite sau că cei din jur vor să le facă rău. Destul de des, pacienții au senzația că în textele pe care le citesc sau le aud pe stradă, pe internet, la televizor, în cărți sau la radio pot descifra mesaje speciale pentru ei.
Unii consideră că au o misiune de îndeplinit, că au relații speciale cu persoane importante sau că gândurile și acțiunile lor pot fi controlate de alți oameni.

Halucinațiile și ideile delirante

Persoanele afectate pot fi interesate până la obsesie de anumite subiecte existențiale legate de viață, moarte, religie sau putere. Uneori, aceste idei pot fi extrem de variabile și amestecate, încât devin dificil de înțeles pentru cei din jur.

Comportamentul bolnavului poate fi irațional, bizar și lipsit de o continuitate logică a acțiunilor. De asemenea, persoanele cu psihoză pot relata că aud voci, iar cei din jur pot observa că acestea vorbesc singure, fapt care denotă prezența halucinațiilor.

Comportamentul se schimbă vizibil

Și aspectul exterior al bolnavului este schimbat. Acesta poate părea obosit, neîngrijit, neatent și rupt de realitate. Starea prin care trece persoana poate fi foarte traumatizantă și poate declanșa teamă, panică, agitație, nervozitate și, uneori, comportament agresiv.
De cele mai multe ori, pacientul nu reușește să facă față serviciului sau să se descurce la școală. Foarte frecvent, pacientul care traversează un episod psihotic nu își dă seama de ceea ce i se întâmplă și neagă că ar avea vreo problemă.

De ce apare psihoza

De obicei, psihoza acută apare ca urmare a expunerii persoanelor vulnerabile la un factor de stres.
Factorii de mediu care pot declanșa episodul psihotic pot fi extrem de variabili și includ situații care solicită organismul peste capacitatea acestuia de adaptare. Un organism fragilizat ca urmare a unei afecțiuni medicale, a oboselii, a stresului cronic sau prin factorul genetic este mai predispus la dezvoltarea unei reacții psihotice.

Printre factorii de stres întâlniți care pot declanșa un episod psihotic se numără emigrarea, despărțirea, decesul unei persoane apropiate, eșecul școlar, pierderea serviciului, dezastrele naturale, sarcina sau nașterea.
Episodul psihotic poate apărea și după consumul de droguri, după un traumatism cranian sau ca urmare a unei alte afecțiuni medicale sau psihiatrice.

De ce este o urgență psihiatrică

Episodul psihotic este o urgență medicală, prin riscurile pe care le poate determina. Anumite tipuri de psihoze acute se pot transforma în timp în schizofrenie, iar evaluarea și tratamentul corect încă de la început sunt extrem de importante.

Se poate preveni?

Studiile recomandă anumite măsuri preventive care pot fi aplicate foarte devreme, chiar din timpul sarcinii și al nașterii, pentru a reduce vulnerabilitatea la psihoză.
Acestea includ evitarea infecțiilor, a stresului, traumatismelor, a deficiențelor de vitamina D, a carențelor alimentare și a consumului de canabis. De asemenea, suplimentarea cu ulei de pește ar putea avea un rol protector.

Cum se stabilește diagnosticul și în ce constă tratamentul

Primul pas în abordarea pacientului psihotic îl reprezintă scoaterea persoanei din mediul stresant, lucru care se realizează prin internare.
Ulterior, pacientul va efectua un interviu psihiatric și o serie de investigații medicale care vor duce la stabilirea unui diagnostic de certitudine, pe baza căruia va fi recomandat tratamentul adecvat.
Tratamentul specific pentru psihoză include medicamente antipsihotice, care pot fi asociate, în special în prima parte a tratamentului, cu alte tipuri de medicamente pentru a reduce anxietatea, neliniștea, agitația sau insomnia.

Care este evoluția bolii

Evoluția afecțiunii este variabilă în funcție de cauza care a declanșat psihoza, de tabloul clinic, de vârsta pacientului și de istoricul medical familial. Astfel, atunci când se identifică o cauză a declanșării psihozelor, precum o afecțiune medicală, abuzul de substanțe, nașterea sau un stres major, prognosticul este în general bun, odată cu rezolvarea factorului declanșator.
Absența acestor factori, însoțită de un anumit profil psihopatologic al psihozei, precum stabilitatea simptomelor, vârsta tânără și istoricul de schizofrenie în familie, ar putea indica un risc crescut de a dezvolta această boală.

De ce este important ca tratamentul să nu fie amânat

Pe termen lung, riscurile psihozei acute sunt comportamentul inadecvat cu consecințe legale, profesionale și personale, consumul de substanțe interzise, agresivitatea și suicidul.
Având în vedere riscurile la care se expune pacientul cu psihoză, dar și complicațiile care pot apărea ca urmare a lipsei de tratament, necesitatea unei intervenții rapide este imperativă.
Familia și persoanele apropiate joacă un rol foarte important în prognosticul bolii, pentru că ele sunt cele care observă primele schimbarea și pot aduce bolnavul cât mai rapid la medic. Totodată, ele reprezintă principalul sistem suportiv al pacientului.

Sunt Prof. Univ. Dr. Anamaria Ciubară, medic primar psihiatru. Pentru consultații și evaluări de specialitate mă puteți găsi și în cadrul Clinicii de Psihiatrie Catharsis.

Programări: 0743 249 796

Online: https://catharsisgalati.ro/