Mâinile murdare și microbiomul pielii. Schimbări observate în câteva săptămâni

Atingerea solului, a plantelor și a altor materiale naturale poate crește diversitatea microbilor de pe piele, iar unele cercetări indică modificări și la nivelul unor markeri ai sistemului imunitar. Rezultatele provin din mai multe studii prezentate de BBC, însă cercetătorii spun că sunt necesare în continuare cercetări pentru a înțelege exact ce înseamnă aceste schimbări pentru sănătate.

Contactul cu natura nu înseamnă doar plimbări în parc și timp petrecut în aer liber. Unele cercetări au analizat efectele contactului direct al pielii cu solul, plantele, turba, mușchiul sau alte materiale naturale asupra microbiomului cutanat și a unor componente ale sistemului imunitar.

Ce se întâmplă cu microbii de pe piele

Mira Grönroos, ecolog și cercetător în domeniul sănătății naturii la Institutul Finlandez de Mediu, a realizat un experiment în care participanții au fost rugați să își frece mâinile cu pământ, turbă și mușchi timp de 20 de secunde.

După acest contact, abundența și varietatea microbilor de pe pielea participanților au crescut. Modificarea a fost observată chiar și după ce aceștia și-au clătit mâinile cu apă de la robinet: „Cu ochiul liber, mâinile lor păreau curate. dar schimbarea a fost atât de mare”.

Prezența unui număr mai mare și a unei varietăți mai mari de microorganisme pe piele poate avea importanță pentru echilibrul microbiomului cutanat. Comunitățile microbiene diverse pot contribui la împiedicarea dominării lor de către anumite bacterii patogene.

În același timp, experimentul a arătat că efectul nu a fost unul permanent. Grönroos a precizat că microbiota pielii a revenit rapid la o stare apropiată de cea inițială. „Microbiota pielii a revenit foarte repede la o stare similară cu cea de dinainte”, a spus cercetătoarea.

Rezultatele sugerează că frecvența și durata contactului cu natura pot fi relevante pentru modificările microbiomului pielii, însă cercetările continuă pentru a stabili exact mecanismele implicate.

Copiii care se joacă în noroi

În Finlanda, cercetătorii urmăresc de mai mulți ani efectele contactului copiilor cu mediile naturale.

La creșa Aurinkolinna din centrul Finlandei, copiii petrec câteva ore pe zi afară, într-un spațiu amenajat cu vegetație, nisip, lemn și sol. Se joacă printre tufișuri și copaci, se cațără, construiesc castele de nisip, intră în bălți și se joacă în pământ și în așchii de lemn. Aurinkolinna este una dintre cele 43 de creșe din Finlanda incluse în proiectul de cercetare Vahvistu.

Proiectul se bazează pe cercetări anterioare conduse de Marja Roslund, specialistă în științele mediului. Într-un studiu desfășurat în perioada 2016-2017, cercetătorii au adus sol de pădure într-o curte de creșă, împreună cu turbă și cutii pentru plante.

După ce copiii s-au jucat în mod regulat acolo timp de 28 de zile, cercetătorii au analizat microorganismele de pe piele, din salivă și din intestin. Evaluările au fost repetate după un an.

Copiii care s-au jucat pe solul de pădure au prezentat o diversitate microbiană mai mare la nivelul pielii, comparativ cu cei care s-au jucat într-o curte pavată. Diferența a fost observată și la un an după intervenție.

Roslund a explicat că o diversitate mai mare a bacteriilor de pe piele poate contribui la menținerea echilibrului comunității microbiene și poate împiedica anumite bacterii asociate bolilor să devină dominante.

Cercetătorii au identificat, de asemenea, mai puțini agenți patogeni potențiali pe pielea copiilor care s-au jucat pe solul de pădure.

Legătura dintre piele și sistemul imunitar

Cercetările au urmărit nu doar microorganismele de la nivelul pielii, ci și eventualele modificări ale sistemului imunitar.

Într-un alt experiment, Roslund a împărțit copiii în două grupuri. Un grup s-a jucat într-o cutie cu nisip îmbogățită cu sol cu diversitate microbiană ridicată, în timp ce celălalt grup a folosit o cutie cu nisip similară ca aspect, dar cu o diversitate microbiană mai redusă.

La copiii expuși solului cu o diversitate mai mare de microorganisme, cercetătorii au observat o creștere a diversității anumitor bacterii de pe piele. Au fost observate și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar, numiți citokine.

Aceste modificări au fost asociate cu imunoreglarea, procesul prin care sistemul imunitar își controlează răspunsul pentru a combate amenințările fără să devină hiperactiv.

Cercetarea lui Roslund a indicat, de asemenea, o creștere a diversității gammaproteobacteriilor de pe pielea copiilor care s-au jucat pe suprafețe cu sol de pădure. Această creștere a fost asociată cu un număr mai mare de celule T reglatoare, celule ale sistemului imunitar implicate în controlul și echilibrarea răspunsului imun.

Cercetătorii nu pot spune însă, pe baza acestor rezultate, că expunerea la natură previne boli precum astmul, eczema sau alergiile.

„Nu putem spune încă că, de exemplu, atunci când ai contact cu natura, nu vei face astm. Dar se pare că ar putea reduce posibilitatea de a dezvolta aceste tulburări ale sistemului imunitar”, a explicat Mira Grönroos.

Cercetările au fost extinse și la adulți

Efectele contactului cu mediile naturale au fost analizate și în cazul adulților. Într-un studiu, participanții au cultivat legume în interior pe timpul iernii. Unii au folosit un sol cu diversitate microbiană ridicată, iar alții un sol cu aspect similar, dar cu o diversitate microbiană mai redusă.

Participanții au îngrijit plantele zilnic timp de o lună și și-au consumat recolta. La persoanele care au folosit solul cu diversitate microbiană ridicată, cercetătorii au observat o creștere a diversității bacteriilor de pe piele și a nivelului unor citokine antiinflamatorii din sânge. Aceste modificări nu au fost observate în același mod în celălalt grup.

Grönroos a descris grădinăritul drept o formă accesibilă de contact cu natura și a spus că rezultatele privind modificarea funcționării sistemului imunitar au fost surprinzătoare.

Pereți verzi în spațiile de lucru

Un alt studiu prezentat de BBC a analizat efectul introducerii unor „pereți verzi”, realizați din plante vii, în birouri din Finlanda.

După două săptămâni, cercetătorii au observat o creștere a diversității microbilor de pe pielea angajaților și o scădere a nivelurilor unor citokine proinflamatorii din sânge. A fost observată și o creștere a numărului de bacterii din genul Lactobacillus de pe piele, microorganisme asociate cu sănătatea cutanată.

Rezultatele acestor cercetări sunt analizate în cadrul așa-numitei ipoteze a biodiversității, potrivit căreia contactul cu medii naturale bogate în microorganisme poate influența microbiomul uman și, prin intermediul acestuia, anumite procese legate de sănătate.

Cercetătorii analizează și posibilitatea ca reducerea biodiversității din mediul înconjurător să aibă legătură cu creșterea unor afecțiuni asociate sistemului imunitar.

Ce știm și ce mai trebuie cercetat

Studiile prezentate indică faptul că expunerea la sol, plante și alte materiale naturale poate modifica diversitatea microorganismelor de pe piele. În unele cercetări au fost observate și modificări ale unor markeri ai sistemului imunitar.

Aceste rezultate nu permit însă stabilirea unei relații directe între contactul cu natura și prevenirea unor boli precum eczema, astmul sau alergiile.

Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele prin care microbiomul mediului poate interacționa cu microbiomul uman și cu sistemul imunitar.

Pentru moment, cercetările oferă date despre relația dintre biodiversitatea microbiană a mediului, microorganismele de pe piele și anumite răspunsuri ale sistemului imunitar, fără a stabili că simplul contact cu natura poate preveni sau trata anumite boli.