Longevitatea pare să se transmită în familie. Avantajul observat la copiii centenarilor

Persoanele care au avut cel puțin un părinte care a ajuns la vârsta de 100 de ani au prezentat un risc mai mic de deces, boli cardiovasculare și hipertensiune arterială, comparativ cu cele ai căror părinți au avut o durată de viață mai scurtă. Rezultatele provin dintr-o analiză publicată în revista JAMA Network Open și indică faptul că longevitatea excepțională poate fi asociată cu factori biologici care se regăsesc în familie.

Peste 2.300 de urmași ai centenarilor, incluși în analiză

Studiul a analizat date provenite din trei cercetări longitudinale independente – LonGenity, New England Centenarian Study (NECS) și UK Biobank. În total, analiza a inclus 2.319 persoane care aveau cel puțin un părinte ce a atins vârsta de 100 de ani și 2.703 participanți din grupul de control.

Cercetătorii au urmărit apariția decesului și a unor afecțiuni asociate înaintării în vârstă, printre care bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, accidentul vascular cerebral și cancerul.

Datele au fost analizate pe perioade de până la 16 ani pentru LonGenity și UK Biobank și până la 29 de ani pentru NECS. Deși cele trei studii au fost realizate independent, cercetătorii au folosit aceeași abordare pentru a compara riscurile și pentru a verifica dacă rezultatele se mențin în grupuri diferite.

Risc de deces cu 42% mai mic

Analiza a arătat că urmașii centenarilor aveau, la aceeași vârstă, un risc cu 42% mai mic de deces, comparativ cu persoanele ai căror părinți au avut o durată de viață mai scurtă.

În cazul bolilor cardiovasculare, riscul a fost cu 33% mai mic, iar pentru hipertensiune arterială cu 32% mai mic.

Diferențele nu au fost observate doar în ceea ce privește riscul, ci și în momentul în care au apărut unele dintre aceste probleme. În medie, decesul s-a produs cu aproximativ trei ani mai târziu în rândul urmașilor centenarilor, iar debutul hipertensiunii a fost întârziat cu aproximativ cinci ani.

Rezultatele s-au menținut după luarea în calcul a stilului de viață

Un aspect urmărit în analiză a fost măsura în care diferențele dintre grupuri puteau fi explicate prin factori precum fumatul, consumul de alcool, activitatea fizică, alimentația, nivelul de educație și statutul socioeconomic.

Avantajul observat în cazul urmașilor centenarilor s-a menținut și după ajustarea pentru acești factori.

Eric Reed, cercetător în cadrul Albert Einstein College of Medicine și autor principal al studiului, a declarat că rezultatele au fost similare în cele trei cohorte analizate: „Consistența generală a acestor rezultate în cadrul unor studii atât de diferite a fost deosebit de importantă și consolidează ideea că longevitatea excepțională se regăsește în anumite familii”. El a precizat însă că rezultatele nu înseamnă că stilul de viață nu are importanță.

„Acest lucru nu înseamnă că stilul de viață nu contează, comportamentele sănătoase rămân importante pentru toată lumea”, a explicat Reed. Cercetătorul a adăugat că unele persoane provenite din familii cu longevitate excepțională par să aibă avantaje biologice care le ajută să își mențină starea de sănătate în ciuda factorilor de mediu și comportamentali care afectează populația în general.

Nu a fost identificată aceeași asociere în cazul cancerului

Analiza nu a evidențiat o reducere semnificativă a riscului de cancer în rândul urmașilor centenarilor.

De asemenea, protecția împotriva accidentului vascular cerebral nu a fost observată în mod uniform în toate grupurile analizate. Reducerea riscului de AVC a fost identificată în două dintre cele trei cohorte, LonGenity și NECS, însă nu în UK Biobank.

Studiul nu a fost conceput pentru a identifica exact ce caracteristici ereditare ar putea explica avantajele observate la copiii centenarilor. Prin urmare, rezultatele indică o asociere între longevitatea parentală și anumite rezultate de sănătate, fără să stabilească o singură cauză biologică.

Sofiya Milman, profesor de medicină și genetică la Albert Einstein College of Medicine și autor principal al studiului, a explicat că centenarii oferă informații importante despre procesul de îmbătrânire sănătoasă.

„Centenarii, persoanele care trăiesc până la 100 de ani sau mai mult, oferă informații esențiale despre ceea ce înseamnă să îmbătrânești sănătos”, a declarat Milman. Potrivit acesteia, analiza a urmărit inclusiv să determine dacă avantajele observate la urmașii centenarilor pot fi explicate prin stilul de viață sau dacă intervin factori mai profunzi, precum cei ereditari.