Copiii care încep să folosească mai târziu rețelele sociale ar putea fi mai puțin predispuși la anxietate și depresie. Studiu

Vârsta la care copiii încep să utilizeze rețelele sociale ar putea avea o legătură cu sănătatea lor mintală în adolescență, sugerează un studiu realizat de cercetătorii de la University of New South Wales (UNSW), din Australia. Participanții care au început să folosească rețelele sociale la vârste mai mici au prezentat mai multe simptome de anxietate și depresie.

Vârsta primei utilizări a rețelelor sociale, asociată cu sănătatea mintală

Cercetarea a analizat relația dintre utilizarea rețelelor sociale și sănătatea mintală în rândul copiilor și adolescenților australieni cu vârste cuprinse între 10 și 15 ani.

Rezultatele au indicat că vârsta la care copiii au început să utilizeze rețelele sociale a fost mai strâns asociată cu simptomele de anxietate și depresie decât simplul fapt că aceștia dețineau sau nu un cont pe o astfel de platformă. Participanții care au început să utilizeze rețelele sociale la o vârstă mai mică au raportat mai multe simptome de anxietate și depresie.

„Ceea ce ne-a surprins a fost faptul că vârsta la care copiii au început să folosească rețelele sociale părea să conteze mai mult pentru sănătatea lor mintală decât simplul fapt de a avea sau nu un cont”, a declarat Susanne Schweizer, profesor asociat la UNSW și cercetător principal în cadrul studiului.

Aproape trei sferturi dintre copii utilizaseră rețelele sociale

Studiul a fost realizat în rândul copiilor și adolescenților australieni cu vârste între 10 și 15 ani și al unuia dintre părinții acestora.

Cercetarea s-a desfășurat în cele șase săptămâni anterioare intrării în vigoare, în decembrie 2025, a legislației australiene care a restricționat accesul la rețelele sociale pentru persoanele cu vârsta sub 16 ani.

În momentul cercetării, 70% dintre participanți declaraseră că utilizaseră rețelele sociale, iar aproximativ jumătate aveau deja un cont. Vârsta medie la care aceștia au început să utilizeze rețelele sociale a fost de 11 ani. Datele au permis cercetătorilor să analizeze atât vârsta primei utilizări, cât și relația dintre deținerea unui cont și simptomele de anxietate și depresie.

Ce intenționau copiii să facă după introducerea restricțiilor

Cercetarea a analizat și modul în care participanții intenționau să reacționeze la interdicția privind accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 16 ani.

Doar aproximativ un sfert dintre copiii cu vârste între 10 și 15 ani au declarat că intenționau să renunțe la rețelele sociale după intrarea în vigoare a restricțiilor. Alți 34% au spus că intenționau să continue să utilizeze platformele fără să aibă un cont, în timp ce 35% au declarat că urmau să caute o modalitate de a ocoli restricțiile pentru a continua să își folosească propriile conturi.

Astfel, o parte importantă dintre participanți nu intenționa să aștepte până la împlinirea vârstei de 16 ani pentru a reveni la utilizarea conturilor.

Amânarea primei expuneri, una dintre direcțiile analizate

Rezultatele cercetării sugerează că amânarea momentului în care copiii încep să utilizeze rețelele sociale ar putea reprezenta o măsură de protejare a sănătății mintale.

Cercetătorii au indicat, de asemenea, importanța educației privind obiceiurile digitale sănătoase. Potrivit rezultatelor, întârzierea primei expuneri la rețelele sociale ar putea fi analizată împreună cu măsuri de educație și dezvoltare a unor comportamente digitale sănătoase.