Trosnitul degetelor. Ce se întâmplă în articulații atunci când se aude acel pocnet

Trosnitul degetelor este un obicei foarte răspândit, iar una dintre cele mai persistente temeri legate de el este că, în timp, ar putea provoca artrită. Studiile disponibile până în prezent nu susțin însă această idee. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este cel al medicului Donald Unger. În copilărie, acesta fusese avertizat de mama sa, de mai multe mătuși și, ulterior, de soacra sa că trosnitul repetat al degetelor îi va provoca artrită.

Hotărât să demonstreze contrariul, Dr. Unger și-a trosnit articulațiile degetelor de la mâna stângă cel puțin de două ori pe zi, timp de 50 de ani, în timp ce mâna dreaptă a rămas netrosnită. În total, a estimat că a produs aproximativ 36.500 de trosnituri.

În 1998, la vârsta de 72 de ani, și-a făcut radiografii la ambele mâini pentru a vedea dacă obiceiul avusese vreun efect. „Nu exista artrită la niciuna dintre mâini și nu existau diferențe aparente între cele două mâini”, a consemnat el.

Experimentul Dr. Unger a avut, evident, un singur participant. Alte cercetări au analizat însă fenomenul la grupuri mai mari de persoane. Se estimează că între 20% și 50% dintre oameni își trosnesc articulațiile degetelor.

De ce se aude acel pocnet

Pentru unele persoane, trosnitul degetelor este pur și simplu un obicei. Pentru altele, senzația produsă de mișcarea articulației este plăcută sau oferă impresia unei eliberări a tensiunii.

Explicația pentru sunetul produs este legată de lichidul sinovial, care se găsește în interiorul articulațiilor. Acest lichid are rol de lubrifiere și contribuie la reducerea frecării dintre suprafețele articulare.

Atunci când degetul este întins, răsucit sau îndoit într-un anumit mod, spațiul din interiorul articulației se poate extinde temporar. Presiunea din lichidul sinovial scade, iar gazele dizolvate în acesta formează o cavitate.

Sunetul caracteristic este asociat cu formarea și modificarea rapidă a acestei cavități gazoase. În anumite condiții, trosnitul poate fi surprinzător de puternic, ajungând până la aproximativ 83 de decibeli.

Cercetătorii de la University of California, Davis, au urmărit fenomenul cu ajutorul ultrasunetelor și au descris apariția trosnetului ca semănând cu o explozie de artificii pe ecranul aparatului.

Trosnitul degetelor este, în general, inofensiv

„Este doar un proces fiziologic normal”, a explicat, pentru CNN, Kimme Hyrich, reumatolog la University of Manchester din Marea Britanie.

În general, trosnitul obișnuit al articulațiilor degetelor nu este considerat periculos. Există însă situații în care trebuie acordată atenție unor simptome precum durerea sau umflarea articulației.

Jay Jagannathan, neurochirurg din Michigan, a explicat că a consultat pacienți care au suferit întinderi și alte probleme după ce și-au trosnit prea puternic gâtul, o situație diferită de trosnitul obișnuit al degetelor.

Au existat și cazuri rare în care folosirea unei forțe prea mari pentru a produce trosnitul degetelor a dus la leziuni. În 1999, un chirurg specializat în chirurgia mâinii din Philadelphia a descris cazul a doi pacienți care și-au scrântit degetele în încercarea de a obține acel sunet. Astfel de incidente sunt însă rare atunci când articulațiile sunt trosnite fără aplicarea unei forțe excesive.

Trosnitul degetelor nu pare să crească riscul de osteoartrită

Cea mai răspândită temere este că trosnitul repetat al degetelor ar putea duce la osteoartrită, cea mai frecventă formă de artrită asociată cu deteriorarea cartilajului articular: „Este ceea ce mă întreabă mulți oameni în clinică și, de asemenea, la masă”, a spus Hyrich: „Răspunsul de bază este că nu”. Mai multe studii au ajuns la aceeași concluzie.

Un studiu publicat în 1975 a analizat 28 de persoane din centre rezidențiale pentru vârstnici și a constatat că participanții care își trosneau în mod obișnuit degetele aveau rate similare de artrită degenerativă cu cele ale persoanelor care nu aveau acest obicei.

Un studiu retrospectiv mai recent a analizat istoricul trosnitului articulațiilor în cazul a 215 pacienți cu osteoartrită și l-a comparat cu cel al unui grup de control. Cercetarea nu a identificat o asociere între trosnitul degetelor și riscul de osteoartrită. Nici frecvența, nici durata acestui obicei de-a lungul vieții nu au părut să influențeze riscul.

Gâtul este o situație diferită

Dacă trosnitul degetelor este considerat, în general, inofensiv, manipularea gâtului necesită mult mai multă precauție. Gâtul adăpostește structuri importante, inclusiv măduva spinării și nervi, iar două artere importante trec prin partea posterioară a regiunii cervicale și transportă sânge către creier. „Orice tip de manipulare excesivă este periculoasă”, a spus Jagannathan.

Manipularea incorectă sau prea puternică a gâtului poate produce leziuni și poate fi asociată cu simptome precum furnicături la nivelul membrelor sau amețeli.

Din acest motiv, trosnirea voluntară și repetată a gâtului nu este recomandată. În ceea ce privește manipulările cervicale efectuate în cadrul terapiilor chiropractice, siguranța și utilitatea acestora au fost, de asemenea, subiectul unor controverse medicale.

Afectează trosnitul forța mâinii?

Un alt mit este că trosnitul frecvent al articulațiilor ar putea reduce forța de prindere a mâinii. Forța de prindere este un indicator utilizat în evaluarea stării generale de sănătate și a fost asociată în diferite cercetări cu mai multe afecțiuni.

Un studiu publicat în 1990, care a inclus 74 de persoane care își trosneau articulațiile degetelor și care aveau acest obicei de 18 până la 60 de ani, a raportat o forță de prindere mai redusă și o umflare mai mare a mâinilor în comparație cu persoanele care nu își trosneau degetele.

Rezultatele au fost însă contestate ulterior. Un studiu publicat în 2017 nu a identificat o asociere între trosnitul articulațiilor și reducerea forței de prindere. Nici alte temeri, precum apariția unor articulații mai mari sau slăbirea tendoanelor, nu au fost confirmate de dovezile disponibile. În cadrul cercetărilor în care persoanele care își trosneau articulațiile au fost examinate fizic, nu au fost observate umflături sau dizabilități asociate acestui obicei.

De ce oferă uneori senzația de ușurare

Unele persoane spun că trosnitul articulațiilor le oferă o senzație de ușurare sau că după aceea simt articulația mai mobilă. O posibilă explicație este că întinderea articulației poate crește temporar amplitudinea mișcării. A fost propusă și teoria potrivit căreia trosnitul ar stimula terminațiile nervoase din jurul articulației, ceea ce ar putea relaxa musculatura, reduce durerea și favoriza eliberarea de endorfine. Această explicație nu a fost însă demonstrată.

Cum poate fi redus obiceiul de a-și trosni degetele

Pentru persoanele care vor să renunțe la acest obicei, Jagannathan recomandă identificarea situațiilor care îl declanșează și folosirea unor strategii de înlocuire. Trosnitul poate apărea mai frecvent în perioade de stres sau plictiseală ori poate fi un gest făcut automat, fără ca persoana să își dea seama. Notarea acestor situații într-un jurnal poate ajuta la identificarea tiparului.

O altă strategie este ocuparea mâinilor cu obiecte care oferă o alternativă, precum mingile antistres sau jucăriile destinate acestui scop. Tehnicile utilizate în terapia cognitiv-comportamentală pot fi, de asemenea, folosite pentru conștientizarea comportamentului și modificarea lui. În ceea ce privește trosnitul obișnuit al articulațiilor degetelor, Hyrich îl consideră, în general, inofensiv.

„Singurul lucru pe care îl poate dăuna”, a spus ea, referindu-se în glumă la consecințele sociale ale obiceiului, „sunt relațiile personale” dacă sunetul devine prea deranjant pentru cei din jur.