Probioticele și microbiomul intestinal. Beneficii, limite și controverse

Probioticele se numără printre suplimentele pe care le întâlnim aproape peste tot. Se găsesc pe rafturile supermarketurilor, în farmacii și chiar în magazinele cu produse naturiste. Există nenumărate produse ale căror etichete evidențiază conținutul de probiotice, iar aproape orice produs asociat, chiar și vag, cu sănătatea pare să includă o referire la acestea. Pe rețelele de socializare circulă, de asemenea, milioane de videoclipuri care recomandă creșterea aportului de probiotice pentru diverse beneficii, de la o sănătate intestinală mai bună până la o imunitate mai bună.

De ce sunt recomandate atât de des probioticele

Este o întrebare interesantă, deoarece dovezile care stau la baza acestor suplimente nu sunt atât de solide pe cât ar putea sugera popularitatea lor. Când vorbim despre probiotice, ne referim, în general, la mai multe specii de bacterii care trăiesc în intestin și care sunt asociate cu o stare bună de sănătate. De exemplu, nivelurile mai ridicate de bifidobacterii din intestin sunt asociate cu rate mai scăzute ale obezității, în timp ce nivelurile mai reduse de lactobacili sunt asociate cu un risc mai mare de infarct miocardic.

De aici pornește ideea de a administra oamenilor capsule sau suplimente care conțin aceste bacterii potențial benefice. Dacă microbiomul intestinal poate fi modificat, atunci, teoretic, acest lucru ar putea contribui la îmbunătățirea sănătății și la reducerea riscului unor probleme medicale. Problema este, potrivit medicilor, că intestinul este un sistem foarte complex, iar adăugarea unei singure tulpini bacteriene în alimentație reprezintă o intervenție foarte simplă în comparație cu complexitatea microbiomului.

„Am fost odată la o prezentare în care cercetătorul a descris probioticele ca și cum ai merge în mijlocul Amazonului, ai arunca 10.000 de exemplare ale unui singur tip de copac în pădure și ai presupune că astfel ai rezolva orice problemă”, a povestit Dr. Gideon Meyerowitz-Katz, medic epidemiolog. O astfel de intervenție ar putea ajuta în anumite situații, dar ar putea avea și tot felul de consecințe nedorite.

Ce arată cercetările despre probiotice

Există un volum foarte mare de cercetări dedicate probioticelor. Deși există studii care au raportat rezultate pozitive, potrivit Dr. Gideon Meyerowitz-Katz, multe dintre acestea sunt de calitate redusă și nu oferă un răspuns clar la întrebarea dacă probioticele funcționează cu adevărat.

Suplimentele probiotice reprezintă, de asemenea, unul dintre domeniile în care au fost identificate numeroase probleme de integritate academică. „Multe zeci de studii randomizate care au analizat efectele probioticelor au fost retrase din cauza unor probleme de natură metodologică sau de integritate a cercetării. Studiile de amploare tind, pe de altă parte, să nu identifice beneficii pentru probiotice”, a mai spus Dr. Gideon Meyerowitz-Katz: „Cel mai mare studiu care a analizat utilizarea probioticelor pentru prevenirea răcelii comune a constatat, în 2021, că nu exista nicio diferență între probiotice și un placebo similar în ceea ce privește principalul criteriu urmărit, respectiv severitatea răcelii. Nu au fost observate beneficii evidente ale probioticelor nici în cazul eczemelor. De asemenea, cel mai mare studiu randomizat privind administrarea probioticelor la sugarii prematuri, care a inclus 618 bebeluși, nu a identificat un beneficiu. Chiar și într-un domeniu în care ne-am putea aștepta în mod evident ca probioticele să aibă un efect, respectiv prevenirea infecțiilor care provoacă diaree, nu au fost observate îmbunătățiri”.

În 2020, o amplă analiză sistematică a studiilor privind probioticele utilizate pentru prevenirea diareei infecțioase a inclus 82 de cercetări și peste 12.000 de participanți. Analiza nu a identificat niciun beneficiu al suplimentelor probiotice.

Pot exista și riscuri

Există și situații în care probioticele ar putea avea efecte nedorite: „O analiză Cochrane din 2021 privind utilizarea probioticelor pentru prevenirea diabetului gestațional, caracterizat prin creșterea glicemiei în timpul sarcinii, a găsit puține sau deloc dovezi că probioticele ar avea beneficii. În schimb, acestea ar fi putut crește riscul de preeclampsie.

În mod surprinzător, o analiză Cochrane care a evaluat probioticele în cazul femeilor deja diagnosticate cu diabet gestațional a identificat unele posibile beneficii. Aceste rezultate trebuie însă interpretate cu precauție, deoarece majoritatea studiilor incluse proveneau de la un grup de cercetare în cazul căruia peste o duzină de lucrări au fost retrase din cauza unor probleme grave privind integritatea cercetării”.

Probioticele nu înseamnă un singur tip de produs

O parte a problemei în interpretarea tuturor acestor cercetări este chiar termenul probiotice. „Acesta este folosit pentru numeroase tipuri de suplimente cu bacterii, dintre care majoritatea nu sunt standardizate, iar multe pot avea efecte diferite. Este posibil ca pentru obținerea beneficiului dorit să fie necesar un anumit echilibru între bifidobacterii și lactobacili.

O altă posibilitate este ca probioticele să trebuiască personalizate într-o măsură mult mai mare pentru a produce efectul dorit. Până în prezent, aceste lucruri nu sunt cunoscute cu certitudine. Există și foarte multe probleme de sănătate pentru care a fost propusă utilizarea unor probiotice ca tratament. Au fost discutate până acum aproape o duzină de astfel de situații, însă există mult mai multe. Este posibil ca în anumite domenii ale medicinei un anumit probiotic să fie eficient pentru o anumită problemă, fără ca acest lucru să fi fost încă suficient investigat”, a explicat medicul epidemiolog.

Ce spun cele mai mari studii

Privite în ansamblu, a continuar Dr. Gideon Meyerowitz-Katz, datele disponibile nu oferă rezultate foarte favorabile pentru probiotice: „Cele mai mari studii randomizate, dintre care există destul de multe, nu au produs rezultate promițătoare. Probioticele ar putea avea beneficii în probleme care au legătură directă cu sănătatea intestinală, precum prevenirea diareei asociate administrării antibioticelor. Pentru celelalte utilizări, însă, dovezile disponibile nu par suficient de solide. Există numeroase alimente care conțin bacterii benefice. Persoanele cărora le plac alimente precum kimchi, iaurtul sau varza murată le pot consuma în continuare. În cel mai rău caz, acestea pot fi o experiență plăcută pentru papilele gustative, iar este plauzibil ca ele să contribuie și la îmbunătățirea sănătății”.

În ceea ce privește însă numeroasele capsule, pulberi și alte produse probiotice, Meyerowitz-Katz consideră că dovezile indică faptul că este puțin probabil ca acestea să aducă beneficii importante pentru sănătate.

Dr. Gideon Meyerowitz-Katz este epidemiolog și lucrează în domeniul bolilor cronice în Sydney, Australia. Scrie un blog despre sănătate, în care abordează comunicarea științifică, sănătatea publică și modul în care trebuie interpretate rezultatele noilor studii medicale.