Cunoașterea mai multor limbi străine, asociată cu o îmbătrânire mai lentă a creierului

Persoanele care vorbesc mai multe limbi ar putea prezenta un ritm mai lent al unor modificări cerebrale asociate îmbătrânirii, potrivit unui studiu prezentat la Forumul Federației Societăților Europene de Neuroștiințe (FENS) 2026.

Cercetătorii au observat că persoanele multilingve aveau, în medie, o „vârstă cerebrală” estimată mai mică decât vârsta lor cronologică. Diferența a fost mai pronunțată la participanții care au învățat o a doua limbă mai devreme și la cei care aveau un nivel mai ridicat de competență lingvistică.

Rezultatele nu demonstrează însă că învățarea mai multor limbi întinerește creierul, iar cercetătorii au explicat că pot exista și alți factori care contribuie la diferențele observate.

Cum a fost analizată legătura dintre multilingvism și îmbătrânirea creierului

Cercetarea a fost prezentată de Dr. Lucia Amoruso, de la Centrul Basc pentru Cogniție, Creier și Limbaj din San Sebastián, Spania. Echipa sa a inclus cercetători de la Institutul Latino-American pentru Sănătatea Creierului din cadrul Universidad Adolfo Ibáñez, Chile, Centrul de Neuroștiințe Cognitive al Universidad de San Andrés, Argentina, și Institutul Global pentru Sănătatea Creierului de la Trinity College Dublin, Irlanda.

Cercetătorii au pornit de la rezultate obținute anterior, care sugerau că persoanele care trăiesc în medii în care multilingvismul este răspândit ar putea prezenta un ritm mai lent al unor modificări asociate îmbătrânirii creierului.

Pentru noua analiză, echipa s-a concentrat asupra unor persoane din regiunea bască a Spaniei care vorbeau între una și patru limbi. Participanții utilizau diferite combinații de spaniolă, bască, franceză și engleză. Pentru a evalua îmbătrânirea cerebrală, cercetătorii au analizat inițial 728 de persoane și au construit un model denumit „ceas al îmbătrânirii creierului”.

A fost utilizată magnetoencefalografia (MEG), o metodă care măsoară câmpurile magnetice foarte slabe produse de activitatea celulelor nervoase.

Datele privind activitatea cerebrală au fost apoi analizate cu ajutorul inteligenței artificiale. Cercetătorii au identificat tipare ale activității cerebrale asociate diferitelor vârste și au folosit aceste informații pentru a estima modul în care se modifică conectivitatea cerebrală de-a lungul vieții.

Modelul a fost aplicat ulterior unui grup separat, format din 144 de persoane, pentru a estima „vârsta cerebrală” a fiecărui participant.

Diferențe de până la 13 ani între vârsta cronologică și cea cerebrală estimată

Compararea vârstei reale a participanților cu vârsta cerebrală estimată a evidențiat diferențe în funcție de numărul de limbi vorbite. Persoanele care vorbeau două limbi aveau o vârstă cerebrală estimată cu aproximativ șase ani mai mică decât cea observată la persoanele care vorbeau o singură limbă.

În cazul celor care vorbeau trei limbi, diferența a fost de aproximativ șapte ani. Pentru participanții care vorbeau patru limbi, diferența a ajuns la aproximativ 13 ani.

Dr. Lucia Amoruso a explicat că rezultatele nu indică doar o relație între numărul de limbi vorbite și vârsta cerebrală estimată, ci și între profunzimea experienței lingvistice și aceste diferențe.

„În termeni simpli, persoanele care vorbeau mai multe limbi aveau tendința de a avea creiere care păreau mai tinere decât era de așteptat pentru vârsta lor cronologică”, a declarat cercetătoarea.

Potrivit acesteia, efectul nu a fost asociat exclusiv cu numărul de limbi cunoscute. Un nivel mai ridicat de competență lingvistică și învățarea mai timpurie a unei a doua limbi au fost, de asemenea, asociate cu o îmbătrânire cerebrală mai lentă.

„Acest lucru sugerează că experiența multilingvă contează ca un gradient: nu este vorba doar de a fi sau nu bilingv, ci de profunzimea și durata experienței lingvistice”, a explicat Dr. Amoruso.

Rezultatele au fost ajustate pentru vârstă, sex și educație

În analiza lor, cercetătorii au ținut cont de mai mulți factori care ar putea influența rezultatele, printre care vârsta, sexul și nivelul de educație.

Cu toate acestea, echipa a atras atenția că diferențele observate nu pot fi atribuite exclusiv multilingvismului. Stilul de viață, nivelul de activitate socială și alți factori care influențează sănătatea creierului ar putea contribui, la rândul lor, la rezultatele obținute.

Prin urmare, rezultatele indică o asociere între experiența multilingvă și anumite caracteristici ale îmbătrânirii cerebrale, dar nu stabilesc o relație de cauzalitate.

Cercetătorii vor să studieze și bolile neurodegenerative

Următoarea etapă a cercetării urmărește să stabilească dacă aceleași tipare pot fi observate și la persoanele cu afecțiuni neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer.

Echipa este interesată în special de relația dintre multilingvism, îmbătrânirea creierului și mecanismele de reziliență cerebrală. Cercetătorii intenționează, de asemenea, să analizeze dacă utilizarea mai multor limbi apropiate din punct de vedere lingvistic poate avea efecte diferite. Trecerea între limbi similare poate necesita un control cognitiv suplimentar, deoarece vorbitorul trebuie să gestioneze permanent cuvinte și structuri lingvistice concurente.

Învățarea unei limbi străine, o formă de stimulare cognitivă

Profesorul Christina Dalla, de la Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, Grecia, care prezidează comitetul de comunicare al Forumului FENS și nu a participat la cercetare, a subliniat că sănătatea creierului este influențată de numeroși factori de-a lungul vieții.

„Știm că mulți factori ne pot influența sănătatea creierului și abilitățile mentale pe măsură ce îmbătrânim. De exemplu, știm că abținerea de la fumat, alimentația sănătoasă, implicarea socială și artistică, precum și activitatea fizică, pot ajuta”, a declarat Christina Dalla.

Ea a adăugat că și modul în care creierul este solicitat pe parcursul vieții poate avea un rol, în special atunci când este implicată învățarea unor activități care presupun efort cognitiv.

„Acest studiu sugerează că învățarea unei a doua, a treia sau a patra limbi ar putea ajuta creierul nostru să rămână tânăr mai mult timp, și cu cât începem mai devreme, cu atât mai bine”, a spus profesoara.

Christina Dalla a subliniat, de asemenea, că există motive sociale și culturale pentru învățarea unei limbi străine și a susținut încurajarea acestui tip de învățare atât în școală, cât și pe parcursul vieții.