„Zgomotul alimentar”, fenomenul din spatele gândurilor persistente despre mâncare

Gândurile persistente despre mâncare sunt frecvente în rândul românilor, chiar și în absența senzației de foame, potrivit unui studiu realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți. Cercetarea a analizat frecvența acestor gânduri, mâncatul emoțional, factorii din mediu care influențează comportamentul alimentar și nivelul de cunoaștere a conceptului de „Food Noise” (zgomot alimentar).

Ce este „Food Noise” sau „zgomotul alimentar”

Conceptul de „Food Noise” (zgomot alimentar) a fost definit anul trecut în literatura științifică, în revista Nutrition & Diabetes, și descrie prezența unor gânduri persistente și repetitive despre mâncare, care pot influența comportamentul alimentar și pot afecta calitatea vieții.

Potrivit studiului, 71% dintre respondenți spun că se gândesc la mâncare chiar și atunci când nu le este foame, iar pentru 27% aceste gânduri apar des sau foarte des.

Deși fenomenul este adesea asociat cu lipsa de voință, doar 17% dintre persoanele care au declarat că se gândesc frecvent la mâncare consideră că aceasta este cauza. În schimb, 33% îl pun pe seama stresului, emoțiilor și mediului în care trăiesc.

Mâncatul emoțional este întâlnit la majoritatea respondenților

Studiul arată că alimentația este influențată frecvent de starea emoțională. Astfel, 77% dintre respondenți afirmă că mănâncă, cel puțin ocazional, ca răspuns la stres, tristețe, anxietate, plictiseală sau oboseală.

În același timp, doar 39% spun că mănâncă, în general, atunci când le este foame, iar pentru aproape 10% dintre participanți mâncarea reprezintă o formă de alinare emoțională.

De asemenea, 21% dintre respondenți au recunoscut că mănâncă pe ascuns sau evită să fie văzuți în timp ce consumă anumite alimente.

Șapte din zece români se simt vinovați după ce mănâncă mai mult decât și-au propus

Sentimentele de vinovăție sunt frecvente după episoadele de alimentație excesivă. Potrivit cercetării, 7 din 10 români spun că se simt frustrați, vinovați sau regretă că au mâncat mai mult decât și-au propus.

Pentru a compensa aceste episoade, respondenții declară că recurg la diferite strategii:

-21% aleg restricțiile alimentare;
-14% fac mai mult sport;
-14% sar peste mesele următoare;
-12% spun că își reproșează excesul alimentar.

În schimb, doar 6,7% afirmă că se simt bine după ce au mâncat mai mult decât plănuiseră.

Mirosul alimentelor și reclamele sunt principalii factori declanșatori

Mediul înconjurător influențează semnificativ comportamentul alimentar, arată studiul. 37% dintre respondenți spun că sunt expuși des sau foarte des, într-o zi obișnuită, la imagini, reclame și conținut despre mâncare.

Principalul factor care declanșează pofta de mâncare este mirosul alimentelor, urmat de produsele expuse în vitrine și pe rafturile magazinelor (10%) și de reclamele difuzate la televizor sau în mediul online (7%).

Presiunea legată de aspectul fizic crește înainte de vacanță

Mai mult de jumătate dintre participanții la studiu (53%) spun că simt, cel puțin uneori, presiune în legătură cu aspectul corpului înainte de o vacanță la mare sau la piscină. Pentru 23%, această presiune apare frecvent sau foarte frecvent.

Înainte de concediu:

-48% evită dulciurile și alte tentații alimentare;
-19% fac mai multă mișcare;
-14% încearcă să slăbească pentru costumul de baie;
8% apelează la soluții pentru gestionarea greutății, inclusiv tratamente medicamentoase.

România continuă să se confrunte cu o prevalență ridicată a obezității

Rezultatele studiului sunt prezentate în contextul în care obezitatea reprezintă o importantă provocare de sănătate publică.

Potrivit World Obesity Atlas 2025, 39% dintre adulții din România trăiesc cu obezitate, iar peste 70% se încadrează în categoria supraponderalității sau a obezității.

Deși 51% dintre respondenți spun că în ultimul an au încercat să adopte o alimentație mai echilibrată sau au ținut dietă, puțini au apelat la ajutor specializat: 3% au consultat un medic, 3% un nutriționist, 1% un psiholog sau psihoterapeut, iar 4% au utilizat soluții pentru managementul greutății, inclusiv farmacoterapie.

Studiul a fost realizat pe un eșantion de 1.319 respondenți și a analizat frecvența și intensitatea gândurilor legate de alimentație, mâncatul emoțional, comportamentele compensatorii, factorii de mediu care influențează pofta de mâncare și nivelul de cunoaștere a conceptului de „Food Noise”, potrivit unui comunicat transmis de Novo Nordisk.