Canicula favorizează Sindromul Clădirii Bolnave. Simptomele care apar după expunerea prelungită la aer condiționat
Petrecerea unui timp îndelungat în spații puternic climatizate poate provoca simptome precum ochi iritați, tuse seacă, senzație de gât uscat, dureri de cap, oboseală sau dificultăți de concentrare. Aceste manifestări sunt asociate cu așa-numitul „Sick Building Syndrome” (Sindromul Clădirii Bolnave), un fenomen favorizat în timpul caniculei, a explicat Prof. Dr. Cristian Oancea, medic primar pneumolog, vicepreședinte al Societății Române de Pneumologie și prorector al Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Potrivit specialistului, sindromul este legat de calitatea necorespunzătoare a aerului din spațiile închise și de utilizarea incorectă sau întreținerea insuficientă a sistemelor de climatizare.
„Temperaturile ridicate determină oamenii să petreacă perioade tot mai lungi în încăperi climatizate, iar atunci când instalațiile de aer condiționat nu sunt întreținute corespunzător, aerul este prea uscat sau ventilația este insuficientă, pot apărea numeroase manifestări, de la iritații ale căilor respiratorii până la cefalee și stare de oboseală. Sick Building Syndrome nu este o boală în sine, ci un ansamblu de simptome. De cele mai multe ori, acestea se ameliorează după părăsirea clădirii, însă expunerea repetată poate afecta calitatea vieții și poate agrava afecțiunile respiratorii preexistente”, a declarat Prof. Dr. Cristian Oancea, pentru news.ro
Filtrele murdare ale aparatelor de aer condiționat pot deveni o sursă de microorganisme
Medicul a atras atenția că unul dintre cele mai importante riscuri îl reprezintă filtrele instalațiilor de aer condiționat care nu sunt curățate sau înlocuite la timp.
Acestea pot acumula bacterii precum Legionella pneumophila, Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter, dar și fungi, acarieni sau polen. Toate aceste particule pot ajunge în aerul respirat și pot agrava alergiile, astmul sau alte afecțiuni respiratorii, în special la persoanele sensibile.
„Nu doar temperatura contează, ci și calitatea aerului pe care îl respirăm. Filtrele instalațiilor de aer condiționat trebuie curățate sau înlocuite periodic pentru a preveni acumularea bacteriilor, fungilor, acarienilor și a altor particule care pot ajunge în căile respiratorii”, a explicat specialistul.
Diferențele mari de temperatură pun organismul sub presiune
Pe lângă calitatea aerului, un alt factor important este diferența de temperatură dintre interior și exterior.
Potrivit pneumologului, trecerea repetată de la temperaturi de 18-20 de grade Celsius în interior la peste 35 de grade în exterior obligă organismul să își activeze constant mecanismele de termoreglare.
„Acest stres termic repetitiv favorizează deshidratarea, accentuează oboseala, durerile de cap și poate irita căile respiratorii, chiar și la persoanele care nu au afecțiuni pulmonare. De aceea, este important ca temperatura aparatului de aer condiționat să fie setată cu cel mult 6-8 grade Celsius sub temperatura exterioară”, a precizat Dr. Cristian Oancea.
Expunerea repetată poate favoriza infecțiile respiratorii
Specialistul a avertizat că utilizarea prelungită a aerului condiționat, asociată cu diferențe mari de temperatură, poate afecta temporar mecanismele naturale de apărare ale căilor respiratorii.
Uscarea mucoasei bronșice și încetinirea clearance-ului mucociliar reduc capacitatea organismului de a elimina particulele inhalate și microorganismele din căile respiratorii. În aceste condiții, virusurile respiratorii, precum rinovirusurile, virusurile gripale sau virusul sincițial respirator (VSR), se pot multiplica mai ușor.
Riscul este mai mare în cazul persoanelor vârstnice, al pacienților cu boli pulmonare cronice și al celor cu un sistem imunitar slăbit, la care infecțiile respiratorii pot evolua către pneumonii ce necesită spitalizare.
Specialiștii recomandă întreținerea regulată a aparatelor de aer condiționat, aerisirea periodică a încăperilor, menținerea unei umidități adecvate și evitarea unor diferențe prea mari între temperatura din interior și cea din exterior, pentru a reduce riscul apariției simptomelor specifice Sindromului Clădirii Bolnave.
