Creierul obosit preferă sarcinile ușoare, chiar și atunci când recompensa este mai mică
După o zi încărcată la serviciu, cu multe probleme de rezolvat sau responsabilități acasă, chiar și cele mai simple decizii pot părea dificile. Un studiu realizat de cercetători de la Universitatea Johns Hopkins și citat de Scientific American arată că oboseala mentală nu înseamnă doar senzația de epuizare, ci influențează și modul în care creierul cântărește efortul și recompensa.
Potrivit cercetării, pe măsură ce oboseala cognitivă se acumulează, oamenii tind să aleagă variantele care presupun un efort mai mic, chiar dacă acestea aduc beneficii mai reduse.
Creierul începe să evite sarcinile dificile
Pentru studiu, 28 de voluntari au fost monitorizați cu ajutorul imagisticii prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI), în timp ce rezolvau exerciții care solicitau intens memoria și atenția.
Ulterior, participanții au avut de ales între două opțiuni: un test simplu, recompensat cu o sumă mică de bani, și unul mai dificil, dar care oferea o recompensă mai mare.
Rezultatele au arătat că, pe măsură ce deveneau mai obosiți din punct de vedere mental, majoritatea participanților au început să prefere sarcina mai ușoară, chiar dacă aceasta le aducea un câștig mai mic.
Cercetătorii spun că acest comportament arată că oboseala cognitivă reduce motivația de a depune un efort suplimentar, chiar și atunci când recompensa ar justifica acest lucru.
Ce se întâmplă în creier în timpul oboselii mentale
Analizele imagistice au arătat că, în timpul oboselii mentale, comunicarea dintre două regiuni importante ale creierului devine mai intensă.
Este vorba despre cortexul prefrontal dorsolateral, implicat în planificare, autocontrol și luarea deciziilor, și insula anterioară dreaptă, o regiune care monitorizează starea organismului și contribuie la perceperea senzației de oboseală.
Cu cât comunicarea dintre aceste două zone era mai puternică, cu atât participanții erau mai puțin dispuși să accepte sarcini care necesitau un efort mai mare.
Potrivit autorilor studiului, acesta este mecanismul prin care creierul evaluează dacă beneficiul unei acțiuni merită energia necesară pentru a o realiza.
De ce sunt importante aceste rezultate
Autorii cercetării consideră că descoperirea ar putea contribui la o mai bună înțelegere a unor afecțiuni în care oboseala cognitivă reprezintă unul dintre simptomele principale.
Printre acestea se numără depresia, sindromul „long COVID” și scleroza multiplă. În astfel de situații, mecanismele cerebrale care semnalează epuizarea ar putea fi exagerate, influențând deciziile și reducând capacitatea persoanelor de a desfășura activități solicitante.
Pe termen lung, identificarea acestor circuite cerebrale ar putea ajuta la dezvoltarea unor terapii care să diminueze efectele oboselii cognitive.
De ce renunțăm tocmai la activitățile care ne-ar face bine
Cercetătorii arată că tendința de a evita efortul nu este neapărat un lucru negativ. Ea are un rol de protecție, ajutând organismul să nu consume mai multă energie decât poate susține.
În viața de zi cu zi, însă, acest mecanism poate avea și efecte nedorite. După o zi solicitantă, multe persoane renunță tocmai la activitățile care le-ar putea ajuta să se refacă, cum ar fi o plimbare, exercițiile fizice sau pregătirea unei mese sănătoase.
Studiile anterioare au arătat că oamenii reușesc mai ușor să depășească senzația de epuizare atunci când activitatea are o semnificație personală sau este percepută ca importantă. Potrivit cercetătorilor, schimbarea perspectivei asupra unei sarcini și concentrarea asupra beneficiilor pe termen lung pot influența deciziile chiar și în momentele de oboseală mentală.
