De ce nu este recomandat un duș foarte rece pe timp de caniculă. Explicațiile unui medic cardiolog

Canicula obligă organismul să depună un efort suplimentar pentru a-și menține temperatura în limite normale. În aceste condiții, un duș foarte rece poate produce un șoc termic și poate suprasolicita sistemul cardiovascular, în special la persoanele cu afecțiuni ale inimii sau hipertensiune arterială. Dr. Alexandru Covaciu, medic specialist în cardiologie, a explicat cum reacționează organismul în timpul temperaturilor ridicate și ce măsuri sunt recomandate pentru reducerea riscului de complicații.

Cum reacționează organismul în timpul caniculei

În perioadele cu temperaturi ridicate, organismul încearcă permanent să își mențină temperatura în limite normale. Pentru a elimina excesul de căldură, activează două mecanisme naturale: dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii și transpirația.

Dr. Alexandru Covaciu a explicat că, prin dilatarea vaselor, o cantitate mai mare de sânge ajunge la suprafața pielii, unde căldura este eliminată mai ușor. În același timp, transpirația răcește organismul prin evaporare: „În timpul caniculei, organismul încearcă permanent să își mențină temperatura în limite normale. Pentru a se răcori, corpul activează două mecanisme naturale: dilatarea vaselor de sânge de la nivelul pielii și transpirația”.

Potrivit acestuia, la persoanele sănătoase aceste mecanisme funcționează eficient, însă solicită suplimentar sistemul cardiovascular.

„Pentru a transporta mai mult sânge către piele, inima bate mai repede și pompează un volum mai mare de sânge. Astfel, chiar și atunci când stăm în repaus, fără efort fizic, inima lucrează mai intens”, a precizat declarat Dr. Alexandru Covaciu la Digi 24.

Acesta a comparat reacția organismului din timpul caniculei cu cea din timpul unei ședințe de saună, când corpul depune un efort continuu pentru a elimina excesul de căldură.

Deshidratarea crește riscul de complicații cardiovasculare

Cardiologul a avertizat că problemele apar mai ales atunci când temperaturile ridicate sunt asociate cu deshidratarea: „Pierderea lichidelor îngroașă sângele, iar frecvența cardiacă rămâne crescută pentru perioade îndelungate. Aceste modificări pot favoriza formarea cheagurilor de sânge (tromboza), pot amplifica inflamația din organism și cresc riscul de complicații cardiovasculare, în special în cazul persoanelor vârstnice sau al celor care suferă de boli de inimă”.

De ce poate fi periculos un duș foarte rece

Deși multe persoane aleg un duș rece pentru a se răcori, schimbarea bruscă de temperatură poate declanșa ceea ce medicii numesc reflex de șoc termic.

Specialistul a explicat că, în primele secunde după contactul cu apa foarte rece, receptorii pentru frig din piele transmit semnale intense către creier, iar sistemul nervos simpatic se activează brusc: „Respirația devine rapidă și necontrolată, apare senzația de gâfâială, vasele de sânge de la suprafața pielii se contractă, iar tensiunea arterială crește semnificativ”.

Potrivit acestuia, studiile au arătat că tensiunea arterială poate crește cu 30-50 mmHg în doar 30 de secunde după contactul cu apa foarte rece.

La persoanele sănătoase, această reacție este, în general, bine tolerată și poate fi comparată cu modificările care apar în timpul unui efort fizic intens.

Persoanele cu hipertensiune și boli cardiovasculare trebuie să fie prudente

Situația este diferită în cazul persoanelor care suferă de hipertensiune arterială sau de alte afecțiuni cardiovasculare.

„Dacă cineva pornește de la valori de 150-170 mmHg, o creștere bruscă poate duce tensiunea la peste 200 mmHg, crescând riscul unor evenimente grave, precum accidentul vascular cerebral sau infarctul”, a avertizat dr. Alexandru Covaciu.

Medicul a explicat că activarea bruscă a sistemului nervos simpatic determină și o eliberare importantă de adrenalină, care poate favoriza apariția unor tulburări de ritm cardiac, unele dintre ele amenințătoare de viață.

Din acest motiv, persoanele cu hipertensiune arterială, antecedente de accident vascular cerebral, aritmii sau cardiomiopatii ar trebui să evite expunerea bruscă la apă foarte rece.

Cardiologul a atras atenția că prudență trebuie să manifeste și persoanele care se consideră sănătoase, dar nu și-au verificat niciodată tensiunea arterială sau starea inimii, deoarece numeroase afecțiuni cardiovasculare pot evolua fără simptome ani la rând.

Ce se întâmplă dacă este scufundată și fața în apă rece

Dr. Alexandru Covaciu a explicat că o reacție diferită apare atunci când sunt scufundate în apă foarte rece nu doar corpul, ci și fața sau capul.

În această situație se activează reflexul de scufundare, un mecanism fiziologic care încetinește ritmul inimii și modifică respirația pentru a economisi oxigen.

Potrivit medicului, atunci când reflexul de scufundare apare simultan cu șocul termic, cele două mecanisme pot intra în conflict: unul accelerează activitatea inimii, iar celălalt o încetinește:„La persoanele vulnerabile, această combinație poate favoriza tulburări severe de ritm cardiac și, în cazuri rare, poate duce chiar la oprirea inimii (asistolă)”.

Hidratarea trebuie începută înainte de apariția setei

O greșeală frecventă în perioadele caniculare este consumul de apă doar atunci când apare senzația de sete. Cardiologul a mai spus că setea reprezintă deja un semn că organismul a început să se deshidrateze.

Prin transpirație, corpul pierde nu doar apă, ci și electroliți esențiali, precum sodiul și potasiul. În lipsa unei hidratări corespunzătoare, sângele devine mai concentrat, iar inima este nevoită să depună un efort suplimentar pentru a-l pompa în întregul organism.

Ce recomandă medicii în zilele caniculare

Potrivit specialistului, intervalul 11:00-17:00 este cel mai periculos pentru expunerea la temperaturi ridicate, deoarece atunci se înregistrează cele mai mari valori termice. Acesta a recomandat limitarea deplasărilor în acest interval, iar dacă ieșirea nu poate fi evitată, purtarea hainelor lejere, protejarea capului și menținerea unei hidratări constante.

Totodată, medicul a precizat că activitatea fizică intensă ar trebui programată dimineața devreme sau seara, când temperaturile sunt mai scăzute. De asemenea, acesta a recomandat limitarea consumului excesiv de cafea și alcool, deoarece ambele favorizează deshidratarea.

Cine este cel mai expus riscului

Persoanele vârstnice, copiii și pacienții cu afecțiuni cronice se numără printre cele mai vulnerabile categorii în perioadele cu temperaturi ridicate. Dr. Alexandru Covaciu a atras atenția și asupra persoanelor care urmează tratament pentru hipertensiune arterială, în special cu medicamente diuretice, deoarece acestea favorizează eliminarea lichidelor din organism și pot accentua deshidratarea în sezonul cald.

„Pacienții aflați sub tratament pentru hipertensiune sau alte afecțiuni cronice ar trebui să discute cu medicul curant înainte și pe parcursul perioadelor caniculare. Acesta poate decide dacă este necesară ajustarea dozelor și poate oferi recomandări privind hidratarea și măsurile de protecție adecvate în sezonul cald”, a concluzionat medicul cardiolog.