Ce mănâncă și ce evită zilnic un medic cardiolog pentru a-și proteja inima de hipertensiune

Hipertensiunea arterială, cunoscută popular drept tensiune arterială mare, este considerată una dintre cele mai periculoase afecțiuni ale ultimilor ani, din cauza absenței unor simptome clare. Boala crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență renală și, pe termen lung, chiar de demență. Din această cauză, mulți pacienți află că suferă de hipertensiune abia după ce organismul a fost deja afectat.

O afecțiune cu componentă genetică, dar puternic influențată de stilul de viață

Chiar dacă predispoziția genetică joacă un rol important, tensiunea arterială este influențată în mare măsură și de obiceiurile zilnice. Potrivit profesoarei Vijay Kunadian, specialistă în cardiologie intervențională la Universitatea din Newcastle, hipertensiunea reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze ale infarctului, dar și una dintre afecțiunile cel mai des trecute cu vederea. Cardiologa susține că „oamenii trebuie să se simtă împuterniciți să ia măsuri acasă”, adăugând că schimbările minore din rutina zilnică pot avea, în timp, efecte importante asupra sănătății inimii, potrivit unui interviu acordat publicației The Economic Times.

Cele cinci obiceiuri pe care medicul le respectă zilnic pentru a-și proteja propria sănătate cardiovasculară.

Alimentele fermentate, un aliat neașteptat pentru tensiunea arterială

Kefirul sau varza murată nu sunt benefice doar pentru digestie, ci și pentru inimă. Potrivit cercetărilor citate de profesoara Kunadian, alimentele fermentate pot contribui la scăderea tensiunii sistolice (înregistrată atunci când inima bate) și a celei diastolice (înregistrată între bătăi), prin descompunerea acizilor grași și reducerea colesterolului.

Dr. Holly Neill, nutriționist și manager științific la compania Yakult, explică faptul că alimentele fermentate sprijină echilibrul florei intestinale și, implicit, sistemul imunitar. Potrivit specialistei, „fermentatele sprijină diversitatea florei intestinale și implicit imunitatea”, un beneficiu cu impact direct asupra inimii, având în vedere tot mai multele dovezi legate de legătura dintre microbiom și sănătatea cardiovasculară, cunoscută drept axa intestin-inimă.

Fibrele, un sprijin suplimentar pentru sănătatea inimii

Fibrele alimentare nu se rezumă doar la rolul lor în digestie. Un consum suficient susține metabolismul și reduce inflamația generală din organism, conform profesoarei Kunadian. Potrivit unor studii citate de cardiolog, un aport suplimentar de doar cinci grame de fibre pe zi poate reduce tensiunea sistolică cu aproximativ 3 mmHg, iar pe cea diastolică cu peste 2 mmHg. Reducerea consumului de sare, creșterea aportului de fructe și legume și evitarea grăsimilor saturate completează, potrivit specialistei, o dietă favorabilă unei tensiuni arteriale optime.

Scările, o formă de mișcare subestimată

Mișcarea fizică regulată rămâne unul dintre cele mai eficiente instrumente naturale pentru protejarea inimii. Profesoara Kunadian compară beneficiile exercițiului fizic constant cu efectul mai multor medicamente administrate simultan. Potrivit cardiologului, nu este nevoie de antrenamente zilnice la sală pentru a obține rezultate, chiar și urcatul scărilor poate avea un impact pozitiv.

Un studiu recent, citat de specialistă și publicat în British Medical Journal, arată că sesiunile scurte de mișcare, de aproximativ cinci minute, repetate de două ori pe zi, pot îmbunătăți semnificativ funcția cardiovasculară. Potrivit autorilor cercetării, astfel de reprize scurte pot fi integrate facil în rutina zilnică, fiind o soluție pentru persoanele care se confruntă cu lipsa timpului sau a motivației pentru exerciții mai ample.

Renunțarea la fumat, un pas esențial pentru sănătatea cardiovasculară

Fumatul rămâne unul dintre cei mai agresivi factori de risc pentru bolile cardiovasculare. Profesoara Kunadian compară efectul fumului de țigară asupra organismului cu adăugarea de combustibil pe un incendiu deja activ. Substanțele din fumul de țigară cresc inflamația, favorizează depunerea plăcii de aterom pe vasele de sânge și accelerează formarea cheagurilor, toate acestea putând conduce la infarct sau accident vascular cerebral. Potrivit specialistei, renunțarea la fumat poate reduce tensiunea arterială și poate îmbunătăți circulația sângelui în doar câteva săptămâni.

Consumul moderat de alcool, un factor de risc adesea subestimat

Chiar și cantitățile mici de alcool pot influența tensiunea arterială. Un studiu amplu, realizat în 2023 pe mai bine de 20.000 de persoane urmărite de-a lungul mai multor decenii, a arătat că riscul cardiovascular crește progresiv începând chiar de la un pahar de vin consumat zilnic.

Profesoara Kunadian recunoaște că renunțarea totală la alcool nu este o soluție realistă pentru majoritatea oamenilor, dar subliniază că fiecare pahar consumat în plus se traduce într-un risc suplimentar pentru sănătatea inimii. Reducerea consumului de alcool ajută, în același timp, la menținerea unei greutăți corporale optime, un alt factor cu impact direct asupra tensiunii arteriale.

Niciuna dintre aceste schimbări nu necesită eforturi extreme, însă, aplicate constant, pot reduce semnificativ riscul de hipertensiune și de boli cardiovasculare, potrivit specialiștilor citați.