Raritate genetică. Cum a fost identificată cea mai neobișnuită grupă sanguină

O investigație menită să explice de ce sângele unor pacienți se comportă imprevizibil în testele de laborator a dus la o descoperire remarcabilă: o mutație genetică extraordinar de rară, care generează o variantă a sângelui pe care medicii nu au mai întâlnit-o până acum.

Testarea a peste 544.000 de probe de sânge într-un spital din Thailanda a scos la iveală trei persoane purtătoare ale unei versiuni noi a fenotipului B(A)-o variantă atât de rară încât apare, potrivit estimărilor, la numai 0,00055% dintre oameni, adică aproximativ o persoană din 180.000.

Potrivit echipei conduse de hematologul Janejira Kittivora, de la Universitatea Mahidol, această descoperire sugerează că există probabil mult mai multe tipuri rare de sânge, prea subtile pentru a fi detectate de metodele standard.

Cum recunoaște corpul grupele de sânge: un sistem molecular sofisticat

Sistemul ABO, care stabilește grupele A, B, AB și O, se bazează pe forma antigenelor- molecule de zahăr aflate pe suprafața globulelor roșii. Dacă tipul O nu are deloc antigene A sau B, grupele A și B au combinații diferite ale acestor structuri.

La acestea se adaugă factorii Rh (pozitiv sau negativ), proteine care determină compatibilitatea sanguină.

Practic, fiecare grupă de sânge reprezintă un marker molecular pe care corpul îl recunoaște drept propriu. Dacă sistemul imunitar detectează în sânge molecule străine, produce anticorpi puternici pentru a le distruge- un proces care, în cazul unei transfuzii incompatibile, poate fi fatal.

Totuși, realitatea biologică este mult mai complexă decât cele opt grupe de sânge pe care le cunoaștem. Una dintre variațiile rare este B(A), un tip B care, din cauza unor mutații, prezintă o activitate enzimatică foarte mică asemănătoare grupei A.

Discrepanțele ABO: când probele de sânge se contrazic între ele

În mod normal, grupa sanguină se determină prin analizarea a două componente:

-antigenele de pe suprafața globulelor roșii

-anticorpii din plasmă.

Ambele trebuie să se potrivească. Dar uneori, rezultatele obținute din aceste două analize nu sunt coerente-fenomen numit discrepanță ABO.

Aceste discrepanțe pot întârzia tratamentul, obligând medicii să investigheze grupa reală a pacientului pentru a evita riscurile unei transfuzii greșite.

O analiză uriașă: peste 544.000 de probe testate în 8 ani

Pentru a înțelege cât de frecvent apar aceste discrepanțe, cercetătorii au analizat:

-285.450 probe de la donatori

-258.780 probe de la pacienți

-colectate în 8 ani

-la Spitalul Siriraj din Thailanda.

În total: 544.230 de probe.

Rezultatele:

Doar 396 de probe ale pacienților (0,15%) au prezentat discrepanțe ABO.

Jumătate au fost eliminate, deoarece proveneau de la pacienți cu transplant de celule stem, unde grupa sanguină poate fi temporar modificată.

Au rămas 198 de probe, cele mai multe cu antigene slab exprimate. Doar un singur pacient a prezentat fenotipul B(A).

În rândul donatorilor, discrepanțele au fost și mai rare: doar 74 de probe (0,03%). Dintre acestea, doar doi donatori au prezentat fenotipul B(A).

Trei cazuri extrem de rare. Patru mutații genetice complet noi

Raritatea acestor rezultate i-a determinat pe cercetători să investigheze în detaliu cele trei cazuri de fenotip B(A). Analiza genetică a scos la iveală patru mutații în gena ABO, care afectează enzima responsabilă de atașarea moleculelor de zahăr pe celulele sanguine și creează o configurație complet nouă a acestei enzime.

Deși sângele acestor persoane este considerat de tip B, el prezintă o activitate enzimatică slabă de tip A, suficient de subtilă încât să creeze confuzie în testele laboratorului. Descoperirea sugerează că sistemul nostru de clasificare a grupelor sanguine este încă departe de a fi complet.

Importanța testării genetice: unele răspunsuri nu pot fi obținute altfel

Deși mutația afectează doar o fracțiune minusculă din populație, studiul arată clar că testele genetice pot oferi răspunsuri acolo unde metodele clasice eșuează.

„Sunt necesare studii viitoare”, notează cercetătorii, „pentru a elucida consecințele structurale și funcționale ale mutației enzimei AB-transferazei”.

Nu este singura surpriză: alte grupe de sânge descoperite recent

Descoperirea fenotipului B(A) se adaugă altor revelații recente despre sânge:

În 2024, un mister vechi de 50 de ani a fost rezolvat când o probă de sânge prelevată în 1972 a fost recunoscută ca aparținând unui nou sistem de grupe sanguine.

La începutul acestui an, cercetătorii din Franța au identificat o grupă sanguină complet nouă – „Gwada-negativă”, descoperită la un singur pacient din Guadelupa.

„Este, fără îndoială, singurul caz cunoscut din lume”, declara biologul Thierry Peyrard. „Ea este singura persoană din lume compatibilă cu ea însăși.”

Cercetarea privind noul fenotip B(A) a fost publicată în revista Transfusion and Apheresis Science.