Inteligența artificială în asistența medicală primară

Inteligența artificială (AI) permite computerelor să imite funcțiile cognitive umane, cum ar fi învățarea profundă, rezolvarea problemelor și creativitatea. În ultimii ani, IA a determinat o serie de inovații în domeniul medical. Aplicațiile clinice ale IA sunt cele mai avansate în disciplinele cu utilizare intensivă a imaginilor și a semnalelor, inclusiv radiologia, dermatologia și îngrijirea critică. În aceste contexte, performanța algoritmilor de IA pentru multe sarcini o egalează sau o depășește acum pe cea a medicilor individuali.

Asistența medicală primară sprijină sănătatea tuturor membrilor societății și este pregătită să realizeze beneficiile AI pe scară largă. Dosarele electronice de sănătate din asistența medicală primară conțin date longitudinale care acoperă boli, medii de îngrijire, circumstanțe socio-economice și experiențe de viață. Aplicațiile de inteligență artificială la aceste date și la alte date legate între ele (de exemplu, de la dispozitive portabile) pot permite o îngrijire proactivă și un sprijin pentru luarea deciziilor clinice în asistența medicală primară, potrivit medscape.com.

Printre exemplele de aplicații de inteligență artificială orientate spre îngrijirea primară, aflate în curs de dezvoltare în sectorul public, se numără automatizarea verificărilor deciziilor clinice în timp real în raport cu liniile directoare privind bolile cronice, detectarea semnelor de demență și predicția rezultatelor, cum ar fi spitalizările neoplazice. În ciuda optimismului privind utilizarea IA în asistența medicală primară, nu a existat nicio analiză cuprinzătoare a contribuției aduse de IA până în prezent și există puține orientări privind modul în care ar trebui să se procedeze.

Care sunt prioritățile?

Un studiu calitativ a reunit un grup divers de medici de asistență medicală primară, pacienți și alți profesioniști din domeniul sănătății, inclusiv lideri ai sistemului de sănătate, pentru a stabili prioritățile IA atunci când este aplicată în cadrul asistenței medicale primare. Studiul a utilizat dialogul deliberativ, o metodă participativă dezvoltată inițial pentru a îmbunătăți democrația deliberativă prin reunirea persoanelor afectate de o problemă pentru a consilia factorii de decizie. Metoda a fost adaptată pentru stabilirea agendei în diverse contexte, inclusiv pentru planificarea sistemului de sănătate.

Autorii au identificat următoarele trei teme: (1) aplicațiile prioritare ale IA în asistența medicală primară, (2) impactul IA asupra rolurilor furnizorilor de asistență medicală primară și (3) considerații pentru formarea furnizorilor de asistență medicală în domeniul IA.

Valorile comune au inclus echitatea în materie de sănătate, îngrijirea centrată pe pacient, siguranța pacientului, accesibilitatea și continuitatea îngrijirii. Pacienții și furnizorii au identificat aplicații prioritare izbitor de asemănătoare pentru IA și preocupări similare cu privire la impactul IA asupra îngrijirii.

Aplicații prioritare

Pacienții și furnizorii au fost de acord că aplicațiile de inteligență artificială care au cea mai mare prioritate în asistența medicală primară implică sprijin pentru documentația clinică, operațiunile din cabinet și triajul, precum și sprijin pentru luarea deciziilor clinice.

Cu toate acestea, pacienții și furnizorii au perceput aplicațiile din aceste domenii ca prezentând un risc ridicat și imediat pentru siguranța pacienților, din cauza problemelor nerezolvate de părtinire algoritmică și a lipsei actuale de dovezi privind siguranța și eficacitatea IA.

A existat un sentiment predominant de teamă în ceea ce privește instrumentele de triaj, care, dacă sunt concepute și puse în aplicare fără aportul principalelor părți interesate, ar putea întrerupe continuitatea sau limita accesul celor care nu pot utiliza tehnologia.

Afectarea rolurilor furnizorilor

În ceea ce privește impactul IA asupra rolurilor furnizorilor de servicii medicale, majoritatea pacienților și furnizorilor nu au fost convinși că IA va înlocui vreodată complet furnizorii, în special în contextul procesului de luare a deciziilor clinice. Acest scepticism a pornit de la ideea că relația pacient – medic este intrinsec umană și este, în același timp, caracteristica definitorie și mecanismul de abilitare a asistenței medicale primare centrate pe pacient.

Mai mulți participanți au fost deosebit de pesimiști cu privire la faptul că instrumentele de IA ar putea lua în considerare în mod corect sau cuprinzător factorii sociali și economici care afectează îngrijirea.

Formarea medicilor

În ceea ce privește IA și impactul acesteia asupra formării medicilor și a instruirii competențelor, a existat o preocupare generalizată cu privire la faptul că generațiile viitoare de furnizori ar putea fi victime ale deskilling-ului (și anume, scăderea competenței în timp ca urmare a automatizării sarcinilor) dacă fie proiectarea aplicațiilor de IA, fie instruirea în domeniul IA pentru profesioniștii din domeniul sănătății nu păstrează competențele de bază care promovează siguranța pacientului sau centralitatea pacientului.

Furnizorii și liderii de sistem au identificat următoarele trei domenii prioritare pentru educația profesională formativă și continuă: cunoștințe de bază în domeniul IA, evaluarea critică a algoritmilor și integrarea fluxului de lucru.

Constatările generale oferă o agendă pentru aplicarea IA în asistența medicală primară care se bazează pe valorile comune ale pacienților și furnizorilor. Autorii cercetării propun o nouă paradigmă în care, încă din faza de concepție, dezvoltatorii de IA colaborează cu echipe interdisciplinare care implică utilizatorii finali din asistența medicală primară ca parteneri de proiectare pentru a dezvolta instrumente bazate pe IA care să răspundă celor mai presante nevoi nesatisfăcute ale pacienților și furnizorilor.