Două din trei persoane diagnosticate cu boala Alzheimer sunt femei

Profesor de psihiatrie la Harvard Medical School, dr. Jill M. Goldstein este pasionată de nevoia de a dezvolta cercetări pe diferențele de sex și gen în tulburările inimii și creierului. Ea merge pe ideea că fiecare celulă din corpul unei femei este diferită de fiecare celulă din corpul unui bărbat.
„Fiecare celulă are sex. Fiecare celulă din corpul unei femei este diferită de fiecare celulă din corpul unui bărbat. Deci, dorim să creștem conștientizarea faptului că sexul este un factor important în rezultatele bolii”, spune dr. Jill M. Goldstein.

Femeile au de două ori mai multe șanse decât bărbații să prezinte tulburări depresive majore (MDD) și au o rată dublă a co-apariției MDD și a bolilor cardiovasculare, fenomen asociat cu un risc de trei până la cinci ori mai mare de deces din cauza bolilor cardiovasculare. La nivel global, aproximativ 2 din 3 persoane diagnosticate cu boala Alzheimer sunt femei.

Într-un articol recent publicat în JAMA Psychiatry, Goldstein – împreună cu colegii Ana Langer, MD și Jill Lesser, JD – descriu necesitatea ca cercetătorii și clinicienii să se concentreze asupra acestor diferențe, în special în ceea ce privește co-apariția MDD, boli cardiovasculare și boala Alzheimer. Făcând acest lucru, cred autorii, ar putea ajuta la oprirea valului a ceea ce ei numesc această „criză multimorbidă”.

30 de ani de cercetare în diferențele de sex

Pentru Goldstein, căutarea egalității de gen și sex în medicină datează de cel puțin trei decenii, când a realizat pentru prima dată că diferențele de sex erau rareori luate în considerare, fie în laborator, fie în clinică. De atunci, ea și-a dedicat o parte considerabilă a carierei sale pentru a elucida diferențele dintre bărbați și femei într-o varietate de tulburări, inclusiv MDD și comorbiditatea acesteia cu boli cardiometabolice, psihoze și riscul de demență. A publicat peste 170 de articole, capitole și alte lucrări originale și revizuite de colegi în aceste domenii. În ciuda eforturilor sale, rămân lacune și bariere substanțiale, în special în ceea ce privește aceste condiții particulare.

De exemplu, în majoritatea studiilor efectuate pe animale în neuroștiințe și boli cardiovasculare utilizează încă o proporție covârșitoare de probe masculine; puține studii clinice sistematice au examinat diferențele de sex în ceea ce privește creierul și inima în MDD.

În studiile mixte cu boli cardiovasculare, doar o treime dintre participanți sunt femei și doar 25% până la 33% din aceste studii raportează rezultate pe sexe. Și mai puține studii – inclusiv cele ale bolii Alzheimer, care afectează în mod disproporționat femeile – sunt concepute pe baza sexului.