Mai puțini prieteni, mai multă nefericire. Comportamentul care poate alimenta acest cerc

Utilizarea problematică a internetului este asociată cu un nivel mai ridicat de stres, o dispoziție mai proastă și tendința de a neglija alte aspecte importante ale vieții, potrivit unei cercetări realizate pe 900 de adulți din Germania și publicate în revista PLOS One. Fenomenul apare atunci când folosirea aplicațiilor online devine excesivă și începe să provoace suferință sau să afecteze funcționarea de zi cu zi.

Cercetarea a urmărit persoane care utilizau internetul pentru activități precum jocuri, pornografie, rețele sociale sau cumpărături online. Participanții au fost evaluați în ceea ce privește starea de spirit, nivelul de stres, tentația de a folosi internetul în exces și măsura în care activitățile online ajungeau să înlocuiască alte activități.

Stresul și dispoziția negativă pot alimenta comportamentul online

Persoanele care folosesc internetul în mod excesiv sunt mai stresate, au o dispoziție mai proastă și sunt mai predispuse să neglijeze alte aspecte ale vieții lor.

„Stresul și o dispoziție negativă duc la o tentație mai mare de a utiliza internetul”, a declarat Andreas Oelker, doctorand la Universitatea Duisburg-Essen din Essen, Germania, și autor principal al studiului.

Potrivit cercetătorului, acest comportament ar putea agrava apoi lucrurile, creând un cerc în care starea negativă favorizează apelarea la internet, iar folosirea excesivă contribuie ulterior la menținerea sau accentuarea dificultăților.

Rezultatele cercetării indică însă faptul că tentația de a intra pe internet are un rol central în continuarea comportamentului. Sentimentele de plăcere și ușurare obținute în mediul online pot contribui, la rândul lor, la consolidarea acestuia.

Utilizarea problematică nu este încă o tulburare diagnosticată în general

„Cercetarea în curs de desfășurare scoate la iveală o problemă care nu este clasificată drept tulburare, dar care ar putea fi”, a declarat Silke Müller, cercetătoare postdoctorală la Universitatea Duisburg-Essen și coautoare a studiului.

O limitare importantă a cercetării este reprezentată de faptul că au fost analizați adulți. Prin urmare, rezultatele nu permit stabilirea faptului că aceleași mecanisme apar și în cazul copiilor.

Universitatea Duisburg-Essen a precizat că fenomenul se referă la situațiile în care activități precum jocurile, pornografia, cumpărăturile online sau utilizarea rețelelor sociale devin atât de dominante încât încep să interfereze cu viața de zi cu zi.

De ce folosirea excesivă poate afecta starea de bine

Există mai multe mecanisme prin care petrecerea unui timp îndelungat în fața ecranelor poate influența starea de bine. Atunci când stau continuu pe internet, oamenii tind să se miște mai puțin, deși activitatea fizică este importantă pentru sănătate și pentru starea psihică.

Privirea ecranelor de aproape pentru perioade lungi este, de asemenea, foarte stimulativă și poate contribui la senzația de epuizare.

În același timp, activitatea online presupune frecvent trecerea rapidă între mai multe sarcini. O persoană poate răspunde simultan la mai multe conversații și e-mailuri, în timp ce derulează conținut pe rețelele sociale. Această schimbare continuă a atenției poate fi obositoare pentru creier.

Interacțiunile online pot amplifica stresul

Un alt factor îl reprezintă modul în care oamenii interacționează în mediul online. Oamenii sunt, în general, mai puțin amabili unii cu alții online decât atunci când interacționează față în față. Distanța creată de ecran poate reduce sentimentul de responsabilitate pentru propriul comportament și poate favoriza interacțiuni care generează stres.

Rețelele sociale pot influența și modul în care oamenii își evaluează propria viață. Compararea propriei existențe cu imaginile filtrate și atent selecționate pe care alte persoane le publică online poate afecta starea de bine.

În plus, relațiile de prietenie sunt importante pentru sănătatea și bunăstarea psihică, iar acestea sunt, de regulă, cultivate mai bine prin interacțiuni directe, față în față, decât exclusiv în mediul online.

Identificarea factorilor declanșatori poate ajuta

Rezultatele cercetării sugerează că fenomenul prezintă unele asemănări cu mecanisme întâlnite în tulburările de alimentație, dependență și tulburarea obsesiv-compulsivă, a declarat Parin Kamdar, psiholog clinician autorizat din Princeton, New Jersey.

Acest lucru poate face problema mai dificil de abordat, deoarece „aceste impulsuri funcționează adesea la un nivel subconștient, obișnuit”, a spus Kamdar.

Astfel, o persoană poate începe să deruleze conținut online înainte să își dea seama ce anume a declanșat comportamentul. „Este util să încerci să-ți recunoști factorii declanșatori”, a spus ea: „Te întorci la ecran după o interacțiune stresantă cu șeful sau partenerul? Când ești epuizat sau copleșit?” Identificarea momentelor în care apare impulsul poate reprezenta un prim pas pentru schimbarea comportamentului.

„Odată ce o persoană poate identifica în mod fiabil prezența impulsului, se află într-o poziție mult mai puternică pentru a înfrunta tentația”, a spus Kamdar.

Pauza de cinci minute poate întrerupe automatismul

În momentul în care apare impulsul de a intra pe internet pentru a face față unei situații neplăcute, Kamdar recomandă amânarea comportamentului.

„Când simți tentația de a te conecta la internet pentru a face față situației, încearcă să aștepți cinci minute înainte de a face acest lucru”, a spus Kamdar: „În acest timp, încearcă să faci mișcare, să asculți muzică sau să te relaxezi. Apoi, adaugă încă cinci minute la perioada de așteptare de fiecare dată când ești tentat”, a spus ea. Scopul unei astfel de strategii este de a crea un interval între apariția impulsului și reacția automată la acesta. În acest timp, atenția poate fi mutată către o activitate care nu presupune utilizarea unui ecran.

Perioadele fără ecrane pot favoriza activitățile din viața reală

Planificarea unor intervale în care dispozitivele și internetul nu sunt utilizate poate reprezenta o altă strategie. Aceste perioade nu trebuie să presupună neapărat activități costisitoare sau vacanțe. Ele pot fi organizate și acasă, pe perioade mai scurte.

De exemplu, o după-amiază de weekend poate fi dedicată unor activități fără internet, precum jocurile de societate în familie. Activitățile desfășurate în afara mediului online pot oferi mai mult timp pentru ieșitul în aer liber, mișcare, interacțiuni directe cu familia și prietenii și activități prin care sunt ajutați alți oameni.

Impulsul poate fi controlat în timp

Reducerea utilizării excesive nu înseamnă neapărat că impulsul de a intra online dispare complet. „Deși impulsul poate să nu dispară niciodată complet, intensitatea și influența sa se diminuează. În loc să domine atenția și să dicteze comportamentul, devine doar un alt gând care poate fi acceptat și lăsat să treacă“, a spus Kamdar. Potrivit psihologului, terapia poate ajuta în acest proces.

Abordarea este relevantă mai ales atunci când timpul petrecut online începe să afecteze activitatea profesională, studiile, relațiile sau alte responsabilități și activități importante din viața de zi cu zi.

Internetul nu este problema în sine

Utilizarea internetului nu este, în sine, un comportament problematic. Mediul online poate oferi informații, divertisment, comunicare și acces la servicii, iar pentru multe persoane reprezintă o parte normală a vieții cotidiene. „Problema apare atunci când internetul este folosit în mod repetat ca modalitate de a face față stresului sau emoțiilor negative și când ajunge să înlocuiască activități importante“, au atras atenția specialiștii.

Unele persoane apelează la internet pentru a face față stresului și sentimentelor negative, însă acest comportament poate contribui la agravarea problemei atunci când folosirea devine excesivă: „În astfel de situații, găsirea unor modalități mai sănătoase de gestionare a stresului poate ajuta la întreruperea acestui cerc și poate lăsa mai mult loc pentru mișcare, timp petrecut în aer liber, relații directe cu familia și prietenii și activități sociale”.