Spitalul din Franța unde măgarii fac parte din echipa de terapie. Cum îi ajută pe pacienții cu depresie, schizofrenie și anxietate

Spitalul din Franța unde măgarii fac parte din echipa de terapie. Cum îi ajută pe pacienții cu depresie, schizofrenie și anxietate

Într-un spital de psihiatrie din apropierea Parisului, o parte dintre ședințele de terapie au loc în aer liber, alături de… măgari. La Complexul Spitalicesc Ville-Evrard, din Neuilly-sur-Marne, funcționează din 2016 prima și, deocamdată, singura unitate de terapie asistată de măgari din Franța, un program integrat în serviciile medicale și finanțat de sistemul public de sănătate.

Inițiativa a pornit de la observația că interacțiunea cu animalele poate facilita comunicarea, implicarea și reglarea emoțională a unor pacienți pentru care contactul cu ceilalți sau participarea la activitățile zilnice reprezintă o provocare.

Cinci măgari care fac parte din echipa terapeutică

Nono, Pitou, Oscar, Manolo și Malraux sunt cei cinci măgari care participă la ședințele de terapie. Pacienții îi plimbă, îi periază, le curăță copitele și petrec timp alături de ei, fiecare fiind asociat, pe cât posibil, cu același animal.

Programul a fost creat de asistenta de psihiatrie Ermelinda Hadey și soțul său, François Hadey, care s-a ocupat de pregătirea animalelor.

Potrivit echipei medicale, relația constantă dintre pacient și același animal contribuie la dezvoltarea încrederii și la crearea unui sentiment de siguranță.

„Aduce liniște”

Nathalie, una dintre paciente, spune că timpul petrecut alături de măgari îi oferă o stare de calm greu de descris.

„Când iei medicamente care te ajută să te relaxezi… este exact la fel. Aș numi-o medicină veterinară. Aduce ușurare. Nu te mai gândești la orice altceva”, a povestit aceasta. Pentru Jérôme, un alt participant la program, beneficiul este și unul social: „Să vorbesc cu oamenii și să particip la activități pe care, în mod normal, nu le-aș face mă ajută în viața de zi cu zi. Mă scoate din rutina tratamentului și a medicației. Să stau acasă nu este bine pentru mine”.

Animalele, un sprijin în procesul terapeutic

Asistenta Audrey Seffar a povestit că una dintre paciente refuza inițial să coboare din căruciorul pus la dispoziție persoanelor cu dificultăți de mobilitate. Cu timpul, în timpul întâlnirilor cu măgarul ei, a început să facă pași, iar astăzi poate sta în picioare lângă animal: „Animalul servește drept mediator. A reușit să coboare din căruță și să stea lângă măgarul ei”.

„Sunt bureți emoționali”

O parte dintre măgarii care participă la program au fost salvați din situații de abandon sau neglijare înainte de a fi pregătiți pentru activitățile terapeutice.

François Hadey a explicat că măgarii au un temperament liniștit și reacționează foarte bine la emoțiile oamenilor: „Sunt animale calme, apropiate de oameni. Odată implicați în aceste interacțiuni, se conectează foarte bine cu pacienții. Sunt bureți emoționali”.

Programul s-a extins și la alte animale

În 2022, proiectul a fost recunoscut oficial ca unitate medicală, ceea ce a permis extinderea echipei și dezvoltarea activităților.

Astăzi, pe lângă măgari, programul include capre, iepuri, cobai, găini, porumbei și țestoase. Animalele de talie mică pot fi duse și în saloanele pacienților care nu se pot deplasa.

Ședințele sunt recomandate persoanelor cu depresie, anxietate, autism, schizofrenie și alte afecțiuni psihice, ca parte a planului terapeutic.

Terapia cu animale nu înlocuiește tratamentul

Ermelinda Hadey a detaliat că terapia asistată de animale nu este o alternativă la tratamentul psihiatric, ci o intervenție complementară: „Lucrăm la hrănirea animalului, ceea ce ne ajută să discutăm și despre alimentația pacientului. Lucrăm la igiena animalului și, prin efect de oglindă, și la igiena pacientului”.

Potrivit echipei medicale, îngrijirea unui animal poate stimula motivația, responsabilitatea și implicarea în activitățile cotidiene, aspecte afectate frecvent de unele tulburări psihice și de tratamentele medicamentoase.

Sunt necesare mai multe cercetări

Deși personalul spitalului spune că observă frecvent îmbunătățiri în comunicare, reglarea emoțională și stima de sine a pacienților, coordonatorii programului consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a evalua riguros beneficiile acestei forme de terapie.

Ecaterina Dinescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *