Balonarea și digestia. Ce alimente și obiceiuri o pot agrava

Dacă ați observat că vă simțiți mai balonat după mese, nu vi se pare doar. Procesul de digestie încetinește odată cu vârsta, iar mâncarea digerată se deplasează mai lent prin tractul gastrointestinal, de la stomac către intestine. „Cu cât mâncarea stă mai mult în tractul digestiv, cu atât există mai multe șanse ca gazele să se acumuleze, rezultând balonare”, explică dr. Kyle Staller, gastroenterolog la Massachusetts General Hospital, afiliat Harvard.

Forma gazelor și efectele asupra abdomenului

Burtica se poate adapta și se poate extinde pentru a gestiona cantități mici de gaz produse în mod normal. În cazul gazelor normale, diafragma se ridică și peretele abdominal se contractă, menținând forma abdomenului. Totuși, prea multe gaze pot depăși spațiul disponibil, cauzând protruzia abdomenului.

Ceea ce majoritatea oamenilor numesc „balonare” implică de fapt două fenomene: balonarea (senzația de presiune abdominală) și distensia (umflarea fizică a burții). Împreună, ele provoacă senzație de plenitudine și presiune, cu disconfort variind de la ușor la intens.

Balonarea ocazională nu este de obicei motiv de îngrijorare. Corpul elimină gazele în exces, fie prin eructație, fie prin flatulență. Medicamentele fără prescripție, precum Gas-X, pot ajuta în cazuri mai severe, deoarece simeticona, ingredientul activ, descompune bulele de gaz. „Nu există multe dovezi științifice privind eficiența lor, dar pot ajuta unele persoane și nu face rău să le încerci”, spune dr. Staller.

Balonarea cauzată de nervi sensibili

O altă cauză poate fi reacția anormală a corpului la gazele normale. „Toți acumulăm gaze pe parcursul zilei, chiar și fără să mâncăm”, explică dr. Staller. „Normal, diafragma se ridică și peretele abdominal se contractă, menținând forma abdomenului. În unele cazuri, acest reflex funcționează defectuos — diafragma se aplatizează, iar peretele abdominal se relaxează, iar o cantitate normală de gaz poate provoca umflarea abdomenului.”

Această reacție anormală este mai frecventă la persoanele cu sisteme nervoase sensibile, în special la cei cu sindrom de colon iritabil. „Tehnicile de biofeedback ajută la reantrenarea acestui reflex”, spune dr. Staller. „Între timp, cel mai bun mod de a gestiona balonarea este modificarea dietei, tratarea constipației și evitarea ingestiei excesive de aer.”

Alegeți cu atenție alimentele

Balonarea recurentă este adesea cauzată de alimente, dar nu neapărat de ceea ce mănânci, ci de modul în care corpul reacționează. Mulți oameni au dificultăți în digerarea anumitor zaharuri, cunoscute colectiv ca FODMAP (oligozaharide, dizaharide, monozaharide fermentabile și polioli).

Alimentele bogate în FODMAP includ grâu, secară, ceapă, usturoi, leguminoase (năut, linte, fasole), miere, fistic, caju, unele fructe, sparanghel și anghinare. De asemenea, alimentele sau băuturile cu fructoză sau îndulcitori artificiali conțin FODMAP.

„Aceste zaharuri nu sunt digerate ușor, ceea ce crește fermentarea bacteriilor intestinale și produce mai multe gaze”, explică dr. Staller. Reacția la aceste alimente este mai severă la unii oameni. „Nu există dovezi că toleranța la FODMAP scade odată cu vârsta.”

Un alt FODMAP dificil de digerat este lactoza din produsele lactate. „Persoanele cu intoleranță la lactoză nu produc suficientă lactază, enzima care descompune lactoza”, spune dr. Staller.

Alimentele bogate în grăsimi pot duce, de asemenea, la balonare, deoarece încetinesc golirea gastrică. Constipația cronică poate provoca balonare excesivă și se definește prin mai puțin de trei scaune pe săptămână, scaune tari sau uscate, efort la defecație și senzația de golire incompletă. „Suplimentele de fibre sau un laxativ ocazional pot ajuta la tratarea constipației”, recomandă dr. Staller.

Când balonarea este un semnal de alarmă

Dacă balonarea devine frecventă sau dificil de gestionat, poate semnala o afecțiune digestivă:

Sindrom de colon iritabil: crampe, dureri abdominale și tranzit intestinal neregulat.

Boli inflamatorii intestinale (IBD): colită ulcerativă sau boala Crohn, cauzate de inflamația mucoasei intestinale.

Boala celiacă: o afecțiune autoimună declanșată de gluten, prezent în grâu, secară și orz.

Rareori, balonarea poate fi simptom al cancerului de colon, stomac sau pancreas.

„Consultați medicul dacă balonarea devine severă sau este însoțită de scaune cu sânge sau negre, pierdere în greutate neintenționată sau diaree persistentă”, avertizează dr. Staller.

Cum să reduceți balonarea

Deoarece majoritatea episoadelor de balonare sunt legate de dietă, dr. Staller recomandă identificarea alimentelor problemă. „Începe prin a elimina produsele lactate, multe persoane cu balonare având intoleranță la lactoză”, spune el. Dacă problema persistă, redu sau elimină alimentele FODMAP consumate frecvent.

Consultarea unui dietetician este recomandată pentru a identifica alimentele declanșatoare și pentru a ajusta dieta fără a neglija nutrienții esențiali.

Alte metode eficiente includ reducerea consumului de băuturi carbogazoase și atenția la obiceiurile alimentare. „Mâncatul prea rapid, excesiv sau vorbitul mult în timpul mesei poate duce la înghițirea aerului și declanșarea balonării. Mesele mai mici și consumul mai lent ajută la prevenirea acumulării de aer”, explică dr. Staller.