Care sunt cauzele epuizării și cum poate fi evitată sau cel puțin atenuată

Cei mai mulți oameni vor trece prin perioade stresante sau provocatoare în cariera lor, dar atunci când stresul devine pe termen lung, poate fi epuizant din punct de vedere fizic și emoțional. Acest fenomen este cunoscut sub numele de burnout.

Dar epuizarea nu este un diagnostic oficial, a declarat, pentru livescience.com, Jeremy Jamieson, profesor de psihologie la Universitatea Rochester din New York: „Este mai degrabă o experiență normativă de a fi copleșit pentru perioade lungi de timp decât o tulburare psihiatrică”.

În 2019, burnout a fost inclus în cea de-a 11-a revizuire a Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-11), potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fiind clasificat ca „fenomen profesional”, spre deosebire de o afecțiune medicală. Definiția ICD-11 precizează că burnout este rezultatul „stresului cronic la locul de muncă” și poate duce la epuizarea sau epuizarea energiei, la creșterea distanței mentale față de locul de muncă, la sentimente de negativism sau cinism legate de locul de muncă și la reducerea eficacității profesionale.

Potrivit organizației Mental Health UK, semnele comune ale epuizării includ sentimentul de oboseală sau de epuizare pentru o perioadă de timp îndelungată, un sentiment de neputință, sentimentul de a fi prins în capcană și/sau învins, îndoială excesivă și debilitantă față de sine și amânare.

Care sunt cauzele epuizării?

Burnout poate apărea atunci când o persoană se confruntă cu un stres pe termen lung la locul de muncă, potrivit Mental Health UK.

Cu toate acestea, Jamieson a spus că un scenariu susceptibil să provoace burnout la o persoană nu va declanșa neapărat același răspuns la altcineva.

„Din punct de vedere psihologic, procesele primare implicate în burnout par a fi evaluările cognitive. Atunci când ni se prezintă solicitări – o sarcină de lucru sau un interviu de angajare, de exemplu – evaluăm dacă posedăm resursele necesare pentru a face față acestor solicitări. Dacă evaluăm în mod repetat că resursele noastre nu pot satisface cerințele, poate apărea epuizarea. Aceste procese de evaluare, precum și factori precum rezistența mentală, ajută, de asemenea, să explice de ce aceleași cerințe pot duce o persoană la epuizare, în timp ce alta poate fi perfect în regulă”.

Poate fi diagnosticat burnout-ul?

În timp ce OMS recunoaște burnout-ul ca fiind un fenomen ocupațional, acesta nu este inclus în prezent în Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mintale (DSM-5), utilizat de clinicile și psihiatrii din SUA pentru a diagnostica bolile psihiatrice.

Cu toate acestea, Jamieson este ferm convins că problema epuizării este departe de a fi banală și că trebuie luată foarte în serios:

„Se pare că burnout-ul este în creștere în ultima vreme, la fel ca o multitudine de alte tulburări de anxietate. Există multe motive pentru care se întâmplă acest lucru, de la social media la schimbări culturale în ceea ce privește așteptările de la locul de muncă, până la credințele dezadaptative despre stres perpetuate de cultura noastră.”

Toate acestea ridică întrebarea: poate fi evitată sau cel puțin atenuată epuizarea?

„Există multe metode pentru dezvoltarea rezilienței și pentru a ajuta la abordarea burnout-ului”, a spus Jamieson. El a precizat că angajatorii au un rol vital în a se asigura că membrii personalului se simt provocați și motivați la locul de muncă, cu puncte de ieșire – cum ar fi pauzele de prânz, plimbările sau întâlnirile în afara biroului – în cazul în care aceștia încep să se simtă epuizați: „Fără instrumente de susținere adecvate, lucrătorii sunt mai predispuși să se simtă copleșiți atunci când trebuie să performeze, indiferent de câte tehnici de relaxare au fost învățați”.

În afara muncii, dormitul suficient, o dietă echilibrată și relațiile de sprijin pot contribui la reducerea riscului de epuizare, potrivit Mental Health UK.