Douăzeci de secunde de spălare cu săpun este una dintre cele mai bune modalități de a vă proteja – și de persoanele și lucrurile pe care le atingeți – de germenii care cauzează boli. Dar cum anume ucide spuma de săpun bacteriile și virușii patogeni care ne infectează?

Superputerile săpunului de eliminare a germenilor sunt încorporate în structura sa moleculară: un „cap” atașat la o „coadă” lungă, potrivit Dr. Lee Riley, medic, profesor și președinte al Diviziei de boli infecțioase și vaccinologie de la Universitatea din California (UC) Berkeley. Capul este hidrofil, sau iubitor de apă, în timp ce coada este hidrofobă – se teme de apă sau respinge apa. Această coadă hidrofobă are o afinitate pentru grăsimi, iar toate bacteriile și unele virusuri – inclusiv SARS-CoV-2, coronavirusul care provoacă boala COVID-19 – au o membrană lipidică, ceea ce le face vulnerabile la coada perforatoare de grăsimi a moleculei de săpun.

„Coada se inserează în membrana lipidică a bacteriei și așa ajunge să fie ucisă”, a declarat Dr. Riley pentru Live Science.

Eficiența săpunului

Unele tipuri de agenți patogeni au pereți celulari foarte rezistenți, astfel încât pot supraviețui chiar și după ce coada hidrofobă a săpunului le penetrează membrana. Dar chiar și în aceste cazuri, moleculele de săpun pot învinge bacteriile și virușii, înconjurându-i și izolându-i.

Atunci când săpunul atacă acești agenți patogeni, cozile moleculelor de săpun se atașează de membrana lipidică a celulei, cu capetele hidrofile orientate spre exterior. Astfel, se formează o mică minge de molecule de săpun, cunoscută sub numele de micelă, în jurul agentului patogen, a declarat pentru Live Science Dr. John Swartzberg, medic, profesor clinician emerit și expert în boli infecțioase la UC Berkeley. Bacteriile sau virușii sunt ușor de capturat de micelii deoarece partea exterioară a micellei este hidrofilă, astfel încât este ușor de măturat de pe mâini și de aruncat în canalizare – împreună cu prizonierii săi patogeni – atunci când clătiți săpunul cu apă.

Studiul care demonstrează ce se întâmplă dacă nu ne spălăm pe mâni cu săpun

În 2010, cercetătorii au evaluat eficiența săpunului punând 20 de voluntari să își contamineze mâinile de 480 de ori cu bacterii care provoacă diaree. Apoi, subiecții au fost repartizați aleatoriu să efectueze una dintre cele trei acțiuni: să se spele pe mâini cu săpun, să se spele pe mâini doar cu apă sau să nu se spele deloc pe mâini.

Mâinile lor au fost apoi testate pentru depistarea microbilor care provoacă diaree, au relatat cercetătorii în The International Journal of Environmental Research and Public Health.

În grupul de subiecți care nu s-au spălat pe mâini, bacteriile erau prezente la 44% dintre participanți. La cei care s-au spălat pe mâini doar cu apă, bacteriile erau prezente la 23% dintre subiecții studiului. Iar în grupul celor care s-au spălat pe mâini cu apă și săpun, bacteriile au fost detectate la doar 8% dintre persoane, potrivit studiului.

Săpunul antibacterian nu este recomandat

Moleculele de săpun sunt atât de eficiente în eliminarea și anihilarea germenilor de pe mâinile noastre încât săpunul antibacterian este complet inutil și poate fi dăunător; prin faptul că determină evoluția tulpinilor de bacterii rezistente la antibiotice, a declarat Swartzberg. Iar atunci când săpunul antibacterian ajunge  în canalizare, acesta poate favoriza creșterea bacteriilor rezistente la antibiotice în rezervele locale de apă.

În plus, săpunul antibacterian ucide toate bacteriile – chiar și pe cele bune de care depindem pentru a ne menține sănătoși, a adăugat Riley.

„Cu toate acestea, o componentă cheie necesară pentru ca săpunul să își facă treaba este adesea trecută cu vederea. Și aceasta este timpul. Este nevoie de cel puțin 20 de secunde pentru ca acest capăt din spate al moleculei de săpun să se lege suficient de mult de agenții patogeni de pe mâinile dumneavoastră sau de pe o altă suprafață. Scurtarea acestui timp ar putea însemna ratarea întregului efect protector al utilizării săpunului”, a explicat Swartzberg.