Chiar și poluarea atmosferică la nivel scăzut poate dăuna sănătății
Un nou raport științific susține cercetările care sugerează că până și nivelurile scăzute de poluare – cu mult sub actualele praguri de reglementare naționale – pot dăuna sănătății noastre.
Poluarea aerului provine în mare parte din arderea combustibililor fosili (cărbune, gaz, petrol), care generează gaze nocive, smog și funingine. Smogul, care face ca aerul să pară încețoșat, este creat de ozonul de la nivelul solului. Funinginea este formată din particule fine – puteți vedea un praf de funingine pe un pervaz, de exemplu. Arderea combustibililor fosili contribuie în mare măsură la schimbările climatice care se produc pe parcursul anilor, dar are efecte mai imediate asupra sănătății.
Cum ne poate afecta sănătatea poluarea aerului?
Cercetările fac legătura între nivelurile crescute de particule fine din aer, care sunt suficient de mici pentru a fi inhalate cu ușurință (numite PM2,5) și un număr mai mare de spitalizări pentru boli de inimă, accidente vasculare cerebrale, diabet și pneumonie. De asemenea, agravează bolile pulmonare existente, cunoscute sub numele de bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC), și poate cauza alte probleme grave de sănătate. Atât expunerea pe termen lung, cât și cea pe termen scurt par să conteze pentru sănătatea noastră, spun specialiștii de la health.harvard.edu.
Un studiu din 2021 a analizat modelele globale ale nivelurilor de poluare și evaluările de risc ale populației mondiale pe o perioadă de 14 ani. Acesta a legat numai combustibilii fosili de aproape nouă milioane de decese premature la nivel mondial în 2018 – adică unul din cinci decese -, inclusiv peste 350.000 în Statele Unite. Cele mai multe dintre aceste decese se datorează atacurilor de cord și accidentelor vasculare cerebrale.
Persoanele cu afecțiuni de sănătate subiacente, cum ar fi astmul, bolile de inimă sau diabetul, adulții în vârstă și persoanele care locuiesc în comunități cu venituri mici, care sunt adesea situate în apropierea surselor poluante, se numără printre cei care sunt mai susceptibili de a fi afectați de poluarea aerului.
Cum ne afectează poluarea la nivel scăzut?
În SUA, poluarea aerului s-a îmbunătățit destul de mult de la adoptarea Legii privind aerul curat din 1970. Standardele actuale de calitate a aerului, stabilite de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA), prevăd un anumit prag anual de particule, cu scopul de a proteja sănătatea. Însă, pe măsură ce învățăm mai multe despre relațiile complexe dintre poluare și ecosistemul nostru, tot mai multe dovezi sugerează că pot apărea efecte nocive la niveluri de PM2,5 mai mici decât standardul actual.
Noul raport al Health Effects Institute a studiat 68 de milioane de americani mai în vârstă din toate statele americane, cu excepția a două state, pe o perioadă de 16 ani.
Cercetătorii și-au propus să răspundă la o întrebare incredibil de dificilă. Există nenumărate variabile de calculat: expunerea unui individ la poluare în funcție de locul în care locuiește, contribuția independentă a principalilor poluanți atmosferici în mod separat, factorii de confuzie în materie de sănătate și comportament care influențează mortalitatea și multe altele.
Studiul s-a bazat pe datele demografice și de mortalitate ale Medicare de la peste 68 de milioane de americani cu vârsta de 65 de ani și peste. Calculele privind expunerile medii anuale la poluare au provenit din mai multe surse, inclusiv din monitorizarea EPA Air Quality System și din datele derivate din satelit. Autorii au ajustat pentru mulți factori cunoscuți ca afectând sănătatea, cum ar fi statutul socioeconomic, fumatul și indicele de masă corporală. Aceștia au elaborat mai multe modele statistice, toate demonstrând rezultate similare: între 2000 și 2016, ratele de deces au crescut cu 6% până la 8% pentru fiecare creștere incrementală a expunerii la PM2,5.
Cât de mici au fost aceste creșteri ale expunerii la poluarea atmosferică? Poluarea cu particule se măsoară în micrograme pe metru cub de aer (μg/m3). De fiecare dată când nivelurile de expunere au crescut cu 10 μg/m3, ratele de deces au crescut, de asemenea, cu 6% până la 8%. Excesul de decese a avut loc chiar și la niveluri scăzute de expunere la PM2,5 (2,8 μg/m3), care este mult sub pragul actual al standardelor EPA. Autorii studiului estimează că ajustarea pragului de reducere de la nivelul actual de 12 μg/m3 la 10 μg/m3 ar putea salva peste 143.000 de vieți în 10 ani.
Care sunt limitările acestui studiu?
Una dintre limitări este faptul că varietatea de date este compilată la diferite niveluri: la nivel individual, de cod poștal și de județ. De exemplu, expunerea la poluare este estimată în clustere în funcție de codul poștal. Cu toate acestea, o persoană care locuiește în apropierea unei autostrăzi poate avea o expunere mai mare decât o altă persoană care locuiește mai departe de autostradă în același cod poștal.
În plus, grupurile cu cea mai scăzută expunere la PM2,5 exclud cel mai probabil multe orașe și includ o proporție mai mare de zone rurale. Zonele rurale tind să fie mai puțin dense, au mai puține puncte de date privind calitatea aerului și pot avea coduri poștale care se întind pe distanțe mai mari. Detalii ca acestea pot afecta certitudinea concluziilor care pot fi trase. Cu toate acestea, acest studiu are multe caracteristici revoluționare cu o știință solidă, susțin specialiștii.
