Trăsăturile faciale considerate atractive ar putea fi indicatori ai unei bune sănătăți. Studiu

Un nou studiu amplu a descoperit dovezi care leagă atractivitatea fizică de funcționarea sistemului imunitar. Deși mai sunt încă numeroase întrebări la care trebuie să se răspundă, cercetătorii sugerează că descoperirile lor arată că „este probabil să existe o relație între atractivitatea facială și funcția imunitară„.

Totuși, rămâne de văzut cât de fiabilă este această relație, spun oamenii de știință.  

Adevărul din spatele frumuseții este un lucru pe care oamenii de știință îl pun la îndoială încă de la descoperirea evoluției. Sunt standardele sociale de atractivitate afectate în vreun fel de impulsul blând al selecției sexuale sau frumusețea este cu adevărat în ochii celui care privește?

Răspunsul nu este la fel de simplu ca alegerea unei tabere sau a alteia. Chiar și Charles Darwin, un renumit susținător al selecției naturale, nu a crezut că frumusețea este un semnal de sănătate mai bună sau de gene bune.

Trăsăturile faciale considerate atractive ar putea fi, de fapt, indicatori ai unei bune sănătăți

Constantele universale a ceea ce am putea găsi cu toții ca fiind frumos au fost o sursă constantă de dezbateri, spun cercetătorii, cu un consens redus cu privire la ceea ce ar putea fi (și cu atât mai puțin dacă ele chiar există). Cu toate acestea, de-a lungul istoriei, tot felul de culturi umane au considerat anumite caracteristici fizice ca fiind atractive, în timp ce pe altele nu le-au luat în considerare.

În timp ce noțiunea existenței unui standard obiectiv de frumusețe rămâne controversată, unii cercetători propun că trăsăturile faciale considerate atractive ar putea fi, de fapt, indicatori ai unei bune sănătăți, ceea ce implică faptul că atracția noastră față de acestea ar putea fi potențial benefică pentru supraviețuirea urmașilor noștri.

Cum a decurs studiul

Este o idee intrigantă în teorie, dar îi lipsesc dovezile de calitate. În acest context, autorii studiului actual spun că cercetarea lor este cea mai riguroasă de până acum pe această temă.

Studiul lor a inclus 159 de tineri adulți, ale căror fotografii au fost evaluate pentru atractivitate de 492 de persoane în cadrul unor sondaje online. După ce au fost făcute fotografiile participanților, fiecare individ a fost supus și unei serii de teste pentru a evalua starea sistemului imunitar, nivelul de inflamație din organism și starea de sănătate declarată de ei înșiși.

La analiza rezultatelor, autorii au constatat că persoanele ale căror chipuri au fost considerate atractive aveau o funcție imunitară relativ mai sănătoasă, în special în ceea ce privește imunitatea bacteriană.

În mod interesant, nu a existat nicio legătură între o inflamație mai mare și atractivitatea în rândul participanților. Acest lucru ar putea sugera că atractivitatea facială este un indicator mai bun pentru un sistem imunitar care funcționează bine decât semnele de boală acută.

Pe scurt, funcția primară a atractivității faciale ar putea avea mai puțin de-a face cu evitarea unui partener bolnav decât cu evitarea unui partener care poate avea un impact asupra sănătății viitorilor urmași – cel puțin ipotetic vorbind.

De asemenea, studiul s-a întâmplat să scoată la iveală câteva diferențe interesante între sexe. Bărbații, de exemplu, aveau mai multe șanse de a fi considerați atractivi dacă celulele lor ucigașe naturale erau foarte funcționale. Aceste celule sunt cruciale în curățarea organismului de infecțiile virale.

Femeile, pe de altă parte, au fost considerate mai atractive atunci când prezentau o creștere mai lentă a unei bacterii în plasmă, care este legată de nivelurile de minerale, glucoză și anticorpi din sânge.

Rezultatele sugerează că atractivitatea facială ar putea fi legată de factori imunitari care pot fi transmise prin gene, dar asta nu înseamnă că nu există și factori culturali care influențează percepția individuală a frumuseții. Cum cântărește fiecare dintre ei nu este clar.

„Este posibil, de asemenea, ca legăturile dintre atractivitate și sănătate să fie ascunse la oamenii moderni, având în vedere că preferințele umane pentru partener au fost forjate înainte de apariția medicinei moderne”, sugerează autorii.

„Adică, deși este posibil ca atractivitatea să fi indicat atât sănătatea, cât și funcția imunitară în populațiile strămoșești, este posibil ca legăturile cu sănătatea să nu se mai producă, deoarece medicina modernă le permite celor cu imunocompetență scăzută să se mențină într-o stare de sănătate relativ bună.”

În cele din urmă, un singur studiu nu este suficient pentru a determina de ce există estetica umană și ce scop evolutiv, dacă există, ar putea servi frumusețea facială. Vor fi necesare cercetări suplimentare pentru a replica aceste rezultate, dacă pot fi, și pentru a explora ce determină asocierea dintre atractivitatea fizică și funcția imunitară, spun specialiștii.

Până atunci, frumusețea va rămâne o enigmă. Studiul a fost publicat în Proceedings of the Royal Society B: Biological Sciences.