Dr. Marius Ionuț Păduraru. Orientări pentru pacienții cu cancer în timpul pandemiei COVID-19

În 10 aprilie 2020, peste 1. 500. 000 de cazuri de boală coronavirus 2019 (COVID-19) au fost confirmate la nivel mondial, iar în România la aceeași dată au fost confirmate peste 5. 400 de cazuri COVID-19.

Virusul denumit SARS-CoV-2 provoacă boala coronavirus 2019, care este prescurtată COVID-19 și poate determina o afectare a plămânilor și căilor respiratorii. Pentru majoritatea oamenilor, virusul nu va cauza probleme grave, dar pentru unii, poate determina complicații grave.

Termenul de „imun compromis” se referă la persoane al căror sistem imun este considerat mai slab, mai afectat sau mai puțin eficient decât cel al adultului mediu sănătos. Rolul principal al sistemului imun este de a ajuta la combaterea infecției. Persoanele cu sisteme imune compromise prezintă un risc mai mare pentru infectii, inclusiv cele virale, cum ar fi SARS-CoV-2. Există multe motive pentru care o persoană ar putea fi imun compromisă: condițiile de sănătate precum cancerul, diabetul sau bolile de inimă, vârsta înaintată sau condiții ai stilului de viață, cum ar fi fumatul.

Persoanele cu cancer sunt printre cele cu risc crescut de complicații din cauza COVID-19 (SARS-CoV-2). Acest lucru se datorează faptului că atât cancerul cât și tratamentul antineoplazic pot afecta sistemele lor imune.

Până în prezent, nu există dovezi care să sugereze că orice tratament împotriva cancerului crește riscul de infecție cu SARS-CoV-2 mai mult sau mai puțin față de orice persoană expusă la virus. Există unele dovezi că pacienții cu cancer pot avea o infecție mai gravă cu COVID-19 dacă o dobândesc, probabil datorită tratamentelor antineoplazice și cancerului care pot contribui la slăbirea sistemului imun, ducând apoi la o capacitate redusă de combatere a infecțiilor. Pacienții care primesc tratament pentru cancer interacționează, de asemenea, cu sistemul de asistență medicală mai frecvent decât populația generală, astfel o mai mare expunere în acest cadru poate contribui la un risc mai mare de a contracta infecția, dar acest lucru nu este cunoscut în acest moment. Pacienții sunt sfătuiți să vorbească cu medicul lor oncolog sau echipa de îngrijire a cancerului dacă vizitele clinice neesențiale pot fi omise, reprogramate sau efectuate prin telefon. Totuși, trebuie reținut că întârzierea unui tratament pentru cancer din cauza preocupărilor legate de riscul de infecție cu COVID-19 este o decizie serioasă și ar trebui discutată cu medicul oncolog.

Pentru pacienții care urmează în prezent un tratament pentru cancer, se recomandă să ia legătura cu furnizorul de asistență medicală înainte de a merge la următoarea programare de tratament și să urmeze îndrumările lor, deoarece sistemele de asistență medicală își modifica activitățile pentru a se adresa COVID-19, iar medicii oncologi pot fi, de asemenea, nevoiți să schimbe când și cum să se efectueze tratamentul cancerului și vizitele de urmărire. Riscul de a sări peste un ciclu de tratament pentru cancer sau o programare medicală trebuie să fie cântărit și pus în balanță cu riscul de a expune un pacient la infecție.

Unele tratamente pentru cancer pot fi întârziate în siguranță, în timp ce altele nu. Unele vizite de urmărire de rutină pot fi întârziate sau efectuate în siguranță prin telefon. Un spital sau o altă unitate medicală în aceasta perioadă poate solicita ca pacienții să meargă la o anumită clinică, departe de cele care tratează persoanele bolnave de coronavirus.

Cancerul este o afecțiune gravă care necesită tratament. Indiferent de tipul de tratament, cel mai bun sfat este ca pacientul să discute cu echipa de îngrijire a cancerului în caz că sunt necesare sau nu modificări ale regimului de tratament pentru cancer. În absența unor simptome sau semne de infecție cu COVID-19, continuarea tratamentului cancerului este probabil cea mai bună soluție. În ceea ce privește hormonoterapia la pacienții cu cancer mamar sau cancer de prostată nu există dovezi specifice care să sugereze că terapiile endocrine pot crește riscul de a contracta COVID-19 sau de a avea o boală mai gravă. Majoritatea terapiilor endocrine nu suprimă sistemul imun.

În cazul simptomelor precoce, cum ar fi febra sau tusea, se recomandă ca pacienții care urmează un tratament activ al cancerului, să contacteze medicul oncolog curant și să facă toate demersurile necesare, iar daca nu sunt tratați activ, supraviețuitorii de cancer, ar trebui să se adreseze medicului de familie și să facă orice demers necesar.

Dacă este necesar sau se dorește schimbarea medicului oncolog curant, pacientul trebuie să asigure copierea sau transferul documentelor medicale către noul medic oncolog sau furnizor de îngrijire medicală. Transferul celui mai complet set de documente posibil este de dorit, dar anumite părți ale documentelor sunt deosebit de importante, cum ar fi raportul de patologie care a stabilit diagnosticul de cancer, rapoartele eventualelor intervenții chirurgicale sau radioterapie efectuate ca parte a tratamentului pentru cancer, un rezumat al istoricului de chimioterapie administrate și rezultatele celor mai recente evaluări ( examen CT, RMN, radiografii sau alte evaluări ale cancerului).

Recomandări generale

În prezent nu există un vaccin care să prevină COVID-19 sau un tratament specific pentru acesta. Cel mai bun mod de a preveni îmbolnăvirea este de a evita expunerea la virus. Precauțiile pentru evitarea COVID-19 sunt aceleași ca și pentru alte boli respiratorii contagioase, cum ar fi gripa.

Măsuri preventive includ:

• evitarea adunărilor sociale mari și contactul cu persoanele bolnave;

• evitarea contactului inutil de la persoană la persoană, cum ar fi strângerile de mână;

• evitarea atingerii ochilor, nasului și gurii;

• spălarea frecventă a mâinilor cu apă și săpun timp de cel puțin 20 de secunde, înainte de a mânca, după suflarea nasului, tușit sau strănut și înainte și după venirea în contact cu alte persoane;

Recomandări de acțiuni suplimentare pentru a ajuta persoanele cu risc ridicat de a dezvolta complicații grave cauzate de COVID-19:

• stat în casă cât mai mult;

• în caz de ieșiri în public, evitați mulțimile;

• evitarea ieșirilor din casă neesențiale.

Îmbunătățirea stării generale și a sistemului imun

Respectarea recomandărilor medicului oncolog curant și recomandările generale pentru un stil de viață sănătos. Evitarea folosirii produselor din tutun, consumul unei diete bine echilibrate, bogată în fructe și legume, efectuarea de exerciții fizice în mod regulat, timpul alocat somnului suficient și urmarea indicațiilor de sănătate publică privind distanțarea socială și spălarea mâinilor.

Dr. Marius Ionuț Păduraru, medic specialist oncologie, Galați.