Iunie, luna lui „Cireșar”
În tradiţia populară, luna iunie poartă numele fructelor care se coc în această perioadă – „Cireşar” sau „Cireşel”.
Prima lună a verii, iunie, este luna anului în care zilele au cele mai multe ore luminate de Soare în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică se instalează iarna.
Într-un an calendaristic, nu există o altă lună care să înceapă cu aceeaşi zi a săptămânii cu care începe luna iunie.
Iunie, a patra lună în calendarul roman, este a şasea lună a anului în calendarul gregorian şi iulian şi are 30 de zile. Ziua are 15 ore, iar noaptea are 9 ore.
Fazele Lunii
Soarele: la începutul lunii, răsare la ora 05 h 35 m şi apune la ora 20 h 53 m, iar la sfârşitul lunii, răsare la ora 05 h 34 m şi apune la ora 21 h 04 m.
La 21 iunie 2019, la 18 h 54 m, are loc solstiţiul de vară, ce marchează începutul verii astronomice, la această dată fiind cea mai lungă zi (luminată de soare) şi cea mai scurtă noapte a anului.
Pe 22 iunie începe zodia Racului şi se încheie pe 22 iulie.
Luna reprezintă perioada de timp cât durează o rotaţie a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute şi 3 secunde, aproximativ 29 zile şi jumătate. În această mişcare, se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.
Fazele Lunii: 3 iunie – Lună Nouă la 13 h 00 m (Luna începe să crească), 10 iunie – Luna la Primul Pătrar la 09 h 00 m; 17 iunie – Lună Plină la 11 h 36 m (Luna începe să descrească); 25 iunie – Luna la Ultimul Pătrar la 12 h 42 m, potrivit www.astro-urseanu.ro.
Tradiţii şi obiceiuri populare
Potrivit prezicerilor populare, dacă fulgeră şi tună în luna iunie, vara va fi ploioasă şi recoltele de grâu vor fi bogate, iar dacă plouă mult, se strică via şi strugurii. Dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi la struguri.
În această lună se seamănă ridichile de toamnă, guliile şi conopida de iarnă, se sapă viile a doua oară.
În războiul dintre forţele naturii, omul, pentru a le îmbuna, le-a preamărit, dedicându-le sărbători şi obiceiuri (Timoftei, Vartolomeu, Onofrei, Elisei, Sânpetru). Târgurile Drăgaicei şi Sânzienelor, organizate în a doua jumătate a lunii iunie, păstrează amintirea unei divinităţi preistorice a agriculturii, celebrată la solstiţiul de vară.
Din cele mai vechi timpuri, solstiţiul de vară a constituit un mare prilej de bucurie şi sărbătoare, fiind legat de momentul strângerii recoltei. Atotputernicia soarelui de la solstiţiu se celebra, la români, prin focurile de Sânziene, aprinse pe locul cel mai ridicat. În trecut, serbarea Sânzienelor coincidea cu data solstiţiului. Mai târziu, ceremonialul, fiind considerat de către biserică drept păgân, a fost mutat pe 24 iunie – ziua dedicată Sfântului Ioan Botezătorul, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, autor al volumului „Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român 2000”.
