Obezitatea, una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică

În ultimii ani, creşterea consumului de produse ultraprocesate a provocat o epidemie de obezitate în Europa.

Peste 50% din populaţia adultă din Uniunea Europeană este supraponderală sau suferă de obezitate. Datele apar într-un raport publicat de United European Gastroenterology (UEG), care reuneşte principalele asociaţii din domeniul sănătăţii digestive.
Din acest raport mai reiese că un copil din trei suferă de obezitate, iar Markus Peck, responsabil pe probleme medicale al UEG, a atras atenția că, în viitorul apropiat, aceste cifre alarmante nu vor face decât să crească şi să determine una dintre cele mai mari provocări pentru sănătatea publică.

Riscul de a suferi de cancer colorectal, mai mare în rândul bărbaţilor

Specialiștii spun că există studii care demonstrează că obezitatea poate spori cu 50 % riscul de a suferi de cancer colorectal, mai ales în rândul bărbaţilor. De asemenea, aproape trei sferturi dintre obezi suferă de grăsime la ficat, ceea ce poate degenera în steatohepatită non-alcoolică (NASH) şi provoca probleme mult mai grave.

Produsele procesate au înlocuit dieta mediteraneeană

În ţările din sudul Europei, unde dieta mediteraneeană, bogată în vegetale şi un consum limitate de carne roşie, a fost înlocuită de produsele procesate, incidenţa obezităţii infantile este mai mare. Malta, Croaţia, Italia, Spania, Cipru, Grecia şi Portugalia se clasează în fruntea membrilor comunitari cu cel mai mare procent de copii supraponderali.

Raportul mai arată că există o legătură directă între sărăcie și obezitate, fapt care poate avea repercusiuni asupra sănătăţii mintale a copiilor, provocând anxietate şi depresie şi un randament scăzut la şcoală. Studiul subliniază şi importanţa pentru viitorul copilului pe care o are alimentaţia în primii ani de viaţă.

Costuri de 81 de miliarde de euro pe an

Costurile anuale ale tratamentelor medicale pe care le implică obezitate, corelate cu pierderilor economice derivate din scăderea productivităţii şi pierderea calităţii vieţii, se ridică, în Uniunea Europeană, la 81 de miliarde de euro pe an. Produsele precongelate, cărnurile procesate, chipsurile ambalate și toate alimentele ultraprocesate au dus la această situație, se mai arată în raport, în care se specifică faptul că aceste alimente procesate produse de marile companii sunt destinate consumului pe o durată mai lungă de timp, față de alimentele sănătoase, care sunt perisabile.

Recomandări: dublarea consumului de fructe și legume

Specialiștii care au întocmit raportul leagă consumul acestor produse, care au un conţinut mare de sare, zahăr şi grăsimi saturate, de o creştere a riscului de cancer. Produsele ultraprocesate asigură între 25% şi 50 % din totalul consumului energetic zilnic. Prin urmare, restricţiile la accesul acestor produse se numără printre măsurile reclamate atât de UE cât şi de ţările membre pentru a reduce riscul, costul şi impactul social al bolilor digestive.

Markus Peck recomandă dublarea consumului de fructe, legume, nuci şi verdeţuri şi reducerea la jumătate a cărnurilor roşii şi a zahărului în următorii 30 de ani. Zahărul ar trebui să reprezinte, de asemenea, mai puţin de 10% din consumul total de energie zilnică, iar grăsimile suprasaturate sub 10%.

Raportul UEG recomandă totodată limitarea pe cât posibil, sau chiar interzicerea, consumului aşa-numitelor grăsimi trans, care cresc nivelul de colesterol LDL (colesterol rău) şi scad în acelaşi timp nivelul de colesterol HDL (colesterol bun) – această combinaţie nefericită fiind un factor important în producerea unor afecţiuni cardiace şi altor boli.