Nu banii și nici plăcerea. Libertatea de a-ți conduce propria viață, legată de o satisfacție mai mare
Sentimentul că o persoană are control asupra propriilor alegeri și că își conduce singură viața a fost asociat cu o satisfacție mai mare față de viață, chiar și atunci când au fost luate în calcul emoțiile pozitive și negative. Rezultatele provin dintr-un studiu realizat de psihologi de la Universitatea din Toronto și publicat în The Journal of Positive Psychology.
Cercetarea a analizat trei nevoi psihologice fundamentale, relaționarea, competența și autonomia, pentru a vedea în ce măsură acestea sunt asociate cu modul în care oamenii își evaluează propria viață.
Două perspective asupra unei vieți bune
Ideea unei vieți bune a fost analizată de filosofi și cercetători timp de mii de ani. În psihologia contemporană, una dintre perspective este cea hedonică, potrivit căreia bunăstarea este legată în principal de plăcere și de reducerea experiențelor neplăcute.
O altă perspectivă este cea eudemonică. Aceasta pune accentul pe sens, împlinire și pe lucrurile considerate importante pentru o viață bună, chiar dacă acestea nu produc întotdeauna o stare de bine imediată.
Îngrijirea unui membru al familiei care este bolnav reprezintă un exemplu al acestei diferențe. O astfel de experiență poate fi obositoare și stresantă, dar faptul că este dificilă nu înseamnă automat că nu are valoare pentru persoana implicată.
Cercetătorii au pornit de la această distincție pentru a analiza dacă satisfacția față de viață este influențată doar de modul în care oamenii se simt sau dacă există și alți factori psihologici care contribuie la această evaluare.
Cele trei nevoi psihologice analizate
Cercetarea s-a concentrat asupra a trei nevoi descrise de teoria autodeterminării. Prima este relaționarea, care se referă la existența unor relații semnificative și la sentimentul de conectare cu ceilalți. A doua este competența, respectiv sentimentul că o persoană este capabilă și eficientă în ceea ce face.
A treia este autonomia, care se referă la percepția că propriile acțiuni sunt alese în mod voluntar și reflectă deciziile personale, mai degrabă decât faptul că sunt impuse din exterior.
Cercetătorii au urmărit dacă aceste trei dimensiuni contribuie la satisfacția față de viață și după ce sunt luate în calcul emoțiile pozitive și negative.
Peste 1.200 de adulți au participat la cercetare
Pentru studiu au fost chestionați peste 1.200 de adulți cu vârste cuprinse între 18 și 80 de ani din Canada și Marea Britanie, în 2022.
Participanții au răspuns la întrebări referitoare la satisfacția față de viață, emoțiile pozitive și negative, trăsăturile de personalitate și gradul în care cele trei nevoi psihologice erau satisfăcute.
Toate cele trei nevoi au prezentat o anumită asociere cu satisfacția față de viață. Relaționarea și competența au fost asociate în special cu modul în care oamenii se simțeau. Autonomia a avut însă un profil diferit.
Autonomia, asociată cu satisfacția față de viață
Persoanele care au raportat un nivel mai ridicat de autonomie au avut tendința de a declara o satisfacție mai mare față de propria viață, inclusiv după ce cercetătorii au ținut cont de cât de pozitive sau negative erau emoțiile participanților.
Jason W. Payne, unul dintre autorii studiului, a explicat că asocierea dintre autonomie și satisfacția față de viață a rămas prezentă chiar și după luarea în calcul a modului în care se simțeau oamenii.
Potrivit cercetătorului, autonomia a fost singura dintre cele trei nevoi psihologice analizate care a contribuit la evaluarea vieții într-un mod care nu era explicat de sentimentele participanților.
Rezultatul indică o diferență între două întrebări pe care oamenii le pot avea atunci când își evaluează viața: „Cum mă simt?” și „Este viața aceasta a mea?”
Alegerile importante nu aduc întotdeauna plăcere imediată
Rezultatele pot fi înțelese în contextul diferenței dintre bunăstarea hedonică și cea eudemonică. Unele decizii importante nu produc neapărat emoții pozitive pe termen scurt. O persoană poate accepta un loc de muncă solicitant pentru că îi oferă mai multă independență sau poate decide să se mute într-un loc nou pentru a lua propriile decizii.
Astfel de alegeri pot presupune stres, efort sau incertitudine. Cu toate acestea, sentimentul că decizia aparține persoanei care o ia poate avea legătură cu modul în care aceasta își evaluează viața în ansamblu.
Cercetătorii nu au susținut că plăcerea și starea emoțională nu sunt importante. Emoțiile pozitive și negative au explicat o parte importantă din modul în care participanții și-au evaluat satisfacția față de viață.
Rezultatele indică, în schimb, că evaluarea unei vieți bune nu pare să fie explicată complet nici de perspectiva concentrată exclusiv pe plăcere, nici de cea concentrată exclusiv pe sens și împlinire.
Studiul are și o limitare importantă
Autorii au precizat că participanții proveneau din populații occidentale, vorbitoare de limba engleză, din Canada și Marea Britanie.
Din acest motiv, rezultatele trebuie evaluate și prin cercetări realizate în populații cu caracteristici culturale mai diverse. Modul în care oamenii definesc autonomia, satisfacția față de viață și bunăstarea poate varia în funcție de contextul cultural.
