Mersul nostru nu e întâmplător, preferăm stânga. Studiu
Când o persoană se plimbă printr-un spațiu fără o destinație precisă-de exemplu, explorând un parc sau plimbându-se agale pe terenul unui festival de muzică – tinde să vireze mai des la stânga sau la dreapta? Aceasta a fost întrebarea de la care a pornit o echipă internațională de cercetători, după ce un studiu anterior privind distanțarea socială din timpul pandemiei de COVID-19 a arătat, surprinzător, că mișcările oamenilor nu sunt complet aleatorii.
O preferință clară pentru sensul invers acelor de ceasornic
De această dată, cercetătorii au analizat în mod specific virajele pe care le fac persoanele, urmărind o varietate de grupe de vârstă, contexte culturale și tipuri de spații. Rezultatele au confirmat tendința neașteptată observată anterior: a fost identificată o preferință semnificativă pentru rotirea în sens invers acelor de ceasornic (spre stânga). Odată stabilită această tendință, a apărut o nouă întrebare – de ce există această preferință?
„Acest lucru a fost complet neașteptat, pentru că, instinctiv, atunci când oamenii se plimbă la întâmplare, ar fi de așteptat ca virajele să fie determinate de nevoile fiecăruia, fără să existe o preferință generală”, explică inginerul Claudio Feliciani, care a lucrat la Universitatea din Tokyo în timpul studiului. „Cu toate acestea, a existat o tendință clară și măsurabilă a oamenilor de a se roti în sens invers acelor de ceasornic, în detrimentul sensului orar, atunci când toți ceilalți factori rămân constanți“.
Această preferință pentru sensul invers acelor de ceasornic mai fusese observată și anterior – de exemplu, în cazul gropilor circulare („mosh pit”) formate la concertele de muzică heavy metal.
Cum a fost testată tendința
Pentru acest studiu, cercetătorii au dorit să elimine posibilele influențe externe asupra comportamentului, cum ar fi acțiunile altor persoane din apropiere sau modul în care era delimitat un grup. Experimentele au fost realizate atât în Spania, cât și în Japonia – țări cu norme sociale și culturale diferite -, în spații deschise și închise, cu participanți tineri de diferite vârste.
A fost testată și mișcarea individuală: într-un experiment, 209 persoane au fost rugate să se deplaseze singure și liber într-o incintă hexagonală delimitată din scaune și mese, eliminându-se astfel orice posibilă influență din partea unui grup.
În toate aceste teste a fost identificată o tendință modestă, dar semnificativă din punct de vedere statistic, spre sensul invers acelor de ceasornic. Această preferință nu a fost influențată de mâna sau piciorul dominant al participanților, nici de sexul acestora. Singurul factor asociat cu o variație a tendinței a fost vârsta: persoanele mai tinere au manifestat o preferință mai pronunțată pentru mișcarea în sens invers acelor de ceasornic. Este important de menționat, totuși, că în studiu nu au fost incluși participanți cu vârsta peste 35 de ani, astfel încât nu se poate spune încă dacă această tendință se păstrează și la vârste mai înaintate.
Ce ar putea explica această preferință
Cauzele exacte ale fenomenului rămân, pentru moment, necunoscute, însă rezultatele studiului permit excluderea unora dintre explicațiile posibile. Totul indică spre o origine biologică, pe care cercetările viitoare ar putea să o investigheze mai în detaliu.
„Probabil nu are legătură cu ochii, pentru că s-a încercat acoperirea ochiului stâng sau drept al participanților, iar preferința a rămas prezentă”, spune Feliciani. „De asemenea, unii ne-au întrebat dacă ar putea fi vorba despre fenomene la scară largă, precum forța Coriolis sau câmpul magnetic al Pământului, însă acest lucru pare puțin probabil, având în vedere ceea ce s-a putut demonstra până acum.”
Implicații practice: de la arhitectură la situații de urgență
Preferința pentru mișcarea spre stânga, în locul celei spre dreapta, poate să nu pară o descoperire spectaculoasă, dar are implicații într-o gamă largă de domenii – de la proiectarea clădirilor până la planificarea situațiilor de urgență. Spații precum aeroporturile, muzeele, gările, centrele comerciale sau stadioanele pot fi influențate de aceste preferințe subtile de mișcare, mai ales atunci când se formează aglomerații mari de persoane. Pe baza acestor constatări, rutele de evacuare ar putea fi proiectate mai eficient.
„Există și paralele interesante cu anumite sporturi”, adaugă Feliciani. „Unele competiții de alergare sau de curse auto se desfășoară aproape întotdeauna – dar inexplicabil – pe trasee parcurse în sens invers acelor de ceasornic. Este, însă, o investigație pentru altă dată.”
Următorii pași: alte vârste, alte specii
Pașii următori ar putea include verificarea faptului dacă această tendință se menține și la vârsta adultă sau în cazul persoanelor cu dificultăți de mobilitate. Cercetătorii consideră, de asemenea, că experimentele în realitate virtuală ar putea oferi un control mai precis asupra stimulilor senzoriali, facilitând testarea acestei hipoteze.
Echipa este interesată să descopere dacă o tendință similară – de rotație în sensul acelor de ceasornic sau în sens invers – se manifestă și la alte specii. Până în prezent, doar câteva studii au abordat acest aspect, printre care cercetările privind furnicile care explorează cuiburi necunoscute.
„Rezultatele noastre pot părea o descoperire minoră și nesemnificativă, dar în natură majoritatea fenomenelor de locomoție arată că animalele se deplasează, în general, fără preferințe direcționale clare. Prejudecata puternică observată la oameni sugerează existența unei anumite asimetrii la nivel biomecanic“, a mai spus Feliciani, pentru livescience.com.
