Petrecem tot mai mult timp pe telefon. Un profesor de la Harvard explică ce pierdem fără să realizăm
Mulți dintre noi folosim telefonul mobil pentru aproape orice: să comunicăm, să lucrăm, să ne informăm sau să ne organizăm viața de zi cu zi. Când au apărut internetul mobil și smartphone-urile, promisiunea era simplă: tehnologia urma să preia sarcinile repetitive și consumatoare de timp, lăsându-ne mai mult spațiu pentru ceea ce contează cu adevărat. Însă, în loc să folosească tehnologia doar ca pe un instrument, oamenii au ajuns să se bazeze pe ea pentru aproape toate aspectele existenței lor. Potrivit lui Arthur Brooks, profesor la Harvard și autor al unei noi cărți despre sensul vieții, această dependență poate avea un cost neașteptat: pierderea sentimentului de scop și împlinire.
Când tehnologia devine un substitut pentru viața reală
Arthur Brooks susține că tehnologia este benefică atunci când completează experiențele umane, dar devine problematică atunci când încearcă să le înlocuiască.
„Ori de câte ori tehnologia este un substitut pentru lucrurile pe care ni le dorim cu adevărat, ne înrăutățește viața. Dacă este un complement, este foarte, foarte bine”, explică profesorul.
În cea mai recentă carte a sa, „The Meaning of Your Life: Finding Purpose in an Age of Uncertainty”, Brooks analizează motivele pentru care tot mai mulți oameni declară că se simt lipsiți de sens și de direcție. În opinia sa, modul în care folosim smartphone-urile, rețelele sociale și inteligența artificială poate influența decisiv această stare. Totuși, el nu pledează pentru renunțarea la tehnologie.
„Nu trebuie să arunci telefonul. Majoritatea dintre noi avem nevoie de el. Dar ar trebui să rămână un instrument, nu să devină centrul vieții noastre”, spune autorul, pentru CNN.
Diferența dintre problemele complicate și cele complexe
Pentru a înțelege impactul tehnologiei asupra vieții moderne, Brooks propune o distincție importantă între problemele complicate și cele complexe.
Problemele complicate sunt dificile, necesită cunoștințe și efort, dar au o soluție clară. Construirea unui zgârie-nori este un astfel de exemplu. Există reguli, calcule și proceduri care, dacă sunt urmate corect, duc la rezultatul dorit.
În schimb, problemele complexe nu au un răspuns final și definitiv. Relațiile de iubire, prietenia, sensul vieții sau fericirea sunt provocări care trebuie explorate permanent.
„Cum construiești o relație care rezistă în timp sau ce înseamnă să fii un bun prieten nu sunt întrebări la care găsești un răspuns și apoi ai terminat. Sunt întrebări cu care trebuie să te confrunți din nou și din nou”, explică Brooks.
Potrivit acestuia, tocmai aceste întrebări complexe sunt cele care dau profunzime și sens existenței umane.
De ce rețelele sociale nu au rezolvat singurătatea
Un exemplu al modului în care tehnologia încearcă să ofere soluții rapide unor probleme complexe este reprezentat de rețelele sociale.
Aceste platforme au fost promovate inițial ca o modalitate de a conecta oamenii și de a reduce izolarea. În practică însă, numeroase cercetări au arătat că petrecerea unui timp îndelungat pe rețelele sociale poate avea efectul opus.
Un studiu publicat în luna mai sugerează că utilizarea rețelelor sociale nu contribuie la consolidarea relațiilor autentice și poate accentua sentimentul de singurătate.
„Singurătatea s-a agravat pentru că o soluție complicată nu poate rezolva o problemă complexă”, afirmă profesorul.
Cu alte cuvinte, aplicațiile pot facilita contactul dintre oameni, însă nu pot înlocui apropierea emoțională, încrederea și experiențele reale care construiesc relațiile autentice.
Inteligența artificială, între instrument util și capcană emoțională
Brooks vede aceeași dilemă și în cazul inteligenței artificiale. Pe de o parte, IA poate elimina numeroase sarcini repetitive și poate economisi timp. Pe de altă parte, există riscul ca oamenii să încerce să folosească tehnologia pentru a înlocui relațiile și experiențele umane.
„Inteligența artificială poate elimina probleme complicate din viața ta și îți poate oferi timp. Întrebarea este ce faci cu acel timp”, spune el.
Dacă timpul câștigat este investit în familie, prietenii, credință, creativitate sau alte activități care aduc sens existenței, tehnologia poate deveni un aliat valoros.
În schimb, atunci când oamenii încep să trateze inteligența artificială ca pe un prieten, un partener de viață sau un substitut pentru relațiile reale, efectele pot fi negative.
„Dacă folosești inteligența artificială pentru a încerca să-ți rezolvi problemele complexe făcând din ea prietena, iubitul sau terapeutul tău, îți vei înrăutăți mult viața”, avertizează Brooks.
Sensul vieții nu poate fi simulat
Mesajul central al profesorului este că tehnologia poate simplifica multe aspecte ale existenței, dar nu poate oferi ceea ce oamenii caută cel mai mult: sens, apartenență și conexiuni autentice.
Experiențele digitale, indiferent cât de avansate devin, nu pot reproduce pe deplin complexitatea emoțiilor umane, a iubirii, a prieteniei sau a căutării spirituale. „Nu vei putea niciodată să simulezi sensul vieții tale”, concluzionează Arthur Brooks.
