Determinarea duratei optime a somnului. De ce diferă de la o persoană la alta
Durata optimă a somnului nu este aceeași pentru toată lumea, iar calitatea odihnei joacă un rol la fel de important ca numărul de ore dormite. Dr. Tony Cunningham, psiholog clinician și director al Centrului pentru Somn și Cogniție din Boston, explică factorii care influențează somnul și cum poate fi determinată durata individuală necesară pentru o odihnă eficientă.
Calitatea somnului, la fel de importantă ca durata
Specialistul arată că atenția nu trebuie să fie concentrată doar pe numărul de ore de somn. „Există doi factori principali care influențează tipul și calitatea somnului: presiunea de somn și ritmul circadian”, explică Dr. Cunningham, profesor asistent la Harvard Medical School. Presiunea de somn se acumulează pe măsură ce o persoană rămâne trează și scade în timpul somnului, determinând senzația de oboseală. Ritmul circadian reglează semnalele care promovează somnul sau starea de veghe pe parcursul zilei.
Pentru un somn de calitate, cei doi factori trebuie să fie coordonați. Modificările bruște ale programului sau un program neregulat pot afecta capacitatea de a adormi și calitatea somnului.
Stabilirea unei rutine regulate de somn
Dr. Cunningham recomandă menținerea unei ore constante de trezire, considerată mai eficientă decât stabilirea unei ore fixe de culcare, deoarece este important să se meargă la somn doar atunci când apare senzația reală de somnolență. După stabilirea unei rutine generale, organismul va identifica în mod natural perioada optimă de odihnă.
Determinarea duratei individuale de somn
Intervalul de șapte până la nouă ore este o medie, iar nevoile individuale pot varia: „Există persoane care funcționează optim cu cinci sau șase ore de somn, iar altele au nevoie de nouă, zece sau chiar unsprezece ore pe noapte.
Determinarea duratei potrivite se poate realiza în două etape: stabilirea unei ore constante de culcare, la care se poate adormi în 20–30 de minute, și identificarea unei perioade de somn neîntrerupt, fără alarmă sau semnale externe. În primele zile, este posibil ca durata somnului să fie mai lungă, pe măsură ce organismul recuperează deficitul de odihnă. După acest interval, ora optimă de trezire poate fi determinată prin trezirea naturală în aceeași perioadă timp de câteva zile consecutive”.
