Ce se întâmplă în creier după un film horror și de ce nu mai putem dormi liniștiți

Unii oameni se simt atrași de adrenalina filmelor de groază, în timp ce alții evită cu strictețe acest gen, casele bântuite sau orice formă de divertisment horror, deoarece astfel de experiențe le pot afecta somnul și starea de bine.

Modul în care reacționăm la teroare are legătură cu felul în care interacționăm cu lumea, a explicat, pentru CNN, Pamela Rutledge, directoarea Centrului de Cercetare în Psihologia Media din Newport Beach, California. Rutledge studiază modul în care mass-media poate fi folosită pentru schimbări sociale pozitive și este profesor emerit de psihologie media la Universitatea Fielding din Santa Barbara, autoarea cărții „Explorarea psihologiei pozitive: știința fericirii și a bunăstării”.

Potrivit ei, persoanele în căutare de senzații tari se simt atrase de filmele de groază tocmai pentru că acestea oferă noutate și adrenalină. În schimb, oamenii mai empatici tind să „absoarbă” emoțiile personajelor, ceea ce poate transforma vizionarea într-o experiență apăsătoare. Acest lucru este diferit de reacția celor predispuși la anxietate: aceștia resimt mai intens stresul decât frica propriu-zisă. În ambele cazuri, senzațiile sunt neplăcute și pot afecta somnul.

Specialista în somn Jennifer Mundt, profesor asociat la Centrul Sleep Wake al Universității din Utah, spune că emoțiile puternice se pot transforma în coșmaruri. „Creierul procesează emoții și amintiri în timpul somnului. Dacă ai avut în minte imagini puternice și tulburătoare în timpul zilei, acestea pot reveni noaptea”, explică ea. Același efect îl pot avea nu doar filmele, ci și poveștile înfricoșătoare, cărțile tulburătoare sau vizitele în case bântuite – mai ales în cazul persoanelor traumatizate sau cu imaginație foarte vie.

Mundt spune că unii oameni vizualizează extrem de clar ceea ce citesc sau aud, iar pentru ei experiețele fictive pot deveni copleșitor de intense. Expunerea la astfel de stimuli poate agrava și parasomniile – somnambulism, vorbit în somn, terori nocturne, paralizie în somn sau halucinații legate de somn. „Parasomniile sunt adesea exacerbate de stres. O sperietură nu va declanșa aceste episoade la cineva care nu a avut niciodată astfel de manifestări, dar poate reactiva simptomele la cei predispuși”, spune ea.

Ce face ca un film să pară prea înfricoșător

Șocul, spune Michael Grabowski, profesor la Universitatea Manhattan din New York și specialist în neurocinematică. „Filmele de groază funcționează la fel de mult prin surpriză cât și prin frică”, explică el. O sperietură bruscă te pune în stare de alertă, ceea ce face adormirea mai dificilă. Creierul are nevoie să perceapă mediul ca sigur pentru a permite relaxarea necesară somnului. Chiar dacă știi intelectual că filmul a fost distractiv, unele zone ale creierului rămân „activate” de frică.

Grabowski recunoaște că oamenii care se implică intens emoțional în povești sunt mai vulnerabili. Este vorba despre un mecanism de supraviețuire: „simularea întrupată”. Creierul prezice instinctiv acțiunile altor oameni, iar filmele de groază exploatează exact această capacitate.

De ce unii oameni adoră genul horror

Pentru milioane de oameni, frica declanșată de un film horror nu le afectează somnul – ba dimpotrivă. Rutledge explică: „Frica activează adrenalina și cortizolul, iar odată ce amenințarea dispare, sistemul nervos parasimpatic încetinește ritmul cardiac și eliberează dopamină și endorfine. Aceasta este senzația clasică de «adrenalină» de după film”. Practic, trecerea de la frică la relaxare poate reda sentimentul de control și poate consolida mecanismele psihologice de adaptare.

Cum adormim după o sperietură

Chiar dacă fanii genului rar au probleme, specialiștii oferă câteva soluții pentru cei sensibili:

– Vizionarea filmului mai devreme în zi, astfel încât să existe timp pentru activități liniștitoare înainte de culcare.
– Schimbarea stării emoționale după o experiență intensă – un film amuzant, mișcare, conversații plăcute.
– Reamintirea conștientă că a fost doar o formă de divertisment – un exercițiu care poate calma creierul rațional.
– O rutină relaxantă înainte de culcare: muzică, lecturi plăcute, relaxare ghidată sau yoga.

În final, Rutledge spune că cel mai important este să te cunoști: „Dacă știi că nu reacționezi bine la filmele de groază, nu te lăsa influențat de dinamica grupului. Fă mai mult din ceea ce îți face bine și evită ce nu îți priește.”