De ce avem grupe de sânge diferite

Tipul de sânge care îți curge prin vene este probabil diferit de cel al prietenilor tăi și poate chiar de cel al familiei tale. Cunoașterea grupei de sânge este importantă pentru transfuzii de sânge și în alte scopuri medicale, ceea ce ridică o întrebare: De ce oamenii au grupe de sânge diferite?

Există patru grupe de sânge principale: A, B, AB și O. Fiecare dintre ele este definită de antigenele prezente pe suprafața globulelor roșii. Sângele de tip A are antigenul A pe globulele roșii, B are antigenul B, AB are ambele antigene, iar O nu are niciunul.

„Datele sugerează cu tărie că întregul motiv pentru care avem diferite grupe de sânge este malaria. Dacă suprapuneți o hartă a locului în care se află parazitul malariei și grupa de sânge O, aceasta este remarcabil de asemănătoare”, a declarat, pentru  livescience.com, Dr. Claudia Cohn, director medical al băncii de sânge a Universității din Minnesota.

Grupa O

Malaria a ucis 627.000 de persoane la nivel mondial în 2020, potrivit Centrelor pentru controlul și prevenirea bolilor. La persoanele purtătoare ale parazitului care provoacă malaria, globulele roșii infectate se adună în vasele mici de sânge, blocând sângele și oxigenul pe care îl transportă să ajungă la creier. Însă persoanele cu sânge din grupa O au o protecție semnificativă împotriva malariei. De exemplu, un studiu din 2007, publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, a constatat că persoanele cu grupa de sânge O au avut cu 66% mai puține șanse de a dezvolta malarie severă decât persoanele cu alte grupe de sânge.

Acest lucru se datorează, cel puțin parțial, faptului că parazitul malariei face ca globulele roșii infectate să exprime pe suprafața lor o proteină numită RIFIN, care acționează ca un lipici care face ca globulele roșii neinfectate să se îngrămădească în jurul unui globul roșu infectat, potrivit unui studiu din 2015 publicat în revista Nature Reviews Microbiology. Dar, în timp ce RIFIN se leagă puternic de suprafața globulelor roșii de tip A, aceasta se leagă slab de globulele roșii de tip O, potrivit unui studiu din 2015 publicat în revista Nature Medicine.

Antigenul Duffy

Cu toate acestea, grupa sanguină nu este singurul aspect al sângelui unei persoane care afectează riscul de malarie. Pe lângă cele care determină cele patru grupe principale de sânge, există alte 15 tipuri de antigene care pot fi prezente pe suprafața celulelor roșii din sânge, a declarat Cohn pentru Live Science. Unul dintre acestea se numește grupul Duffy. Persoanele cărora le lipsește antigenul Duffy sunt relativ rezistente la unul dintre cei doi paraziți principali ai malariei. Negativitatea Duffy este comună în toată Africa subsahariană, unde malaria este cea mai proeminentă, dar este rar întâlnită în alte părți ale lumii, potrivit Malaria Atlas Project.

Grupele A, B și AB

Există destul de multe dovezi pentru a explica de ce populațiile care au evoluat în zonele predispuse la malarie au sânge de tip O, dar este mai puțin clar de ce sângele de tip A, B și AB poate fi găsit în proporții relativ mari în alte părți. Unii oameni de știință indică asocieri de boli între diferitele grupe de sânge. De exemplu, un studiu realizat în 2021 în revista BioMed Research International a constatat că persoanele cu grupa de sânge O sunt mai predispuse la holeră, ciumă, tuberculoză și oreion. Alte grupe de sânge sunt mai susceptibile de a avea alte boli; de exemplu, persoanele cu grupa de sânge AB sunt mai susceptibile de a avea variolă și infecții cu Salmonella și E. coli.

Totuși, Cohn nu consideră aceste asocieri convingătoare, mai ales nu ca un motiv potențial pentru care oamenii au grupe de sânge diferite. Aceste studii nu au dovedit o relație de cauzalitate între grupa sanguină și prevalența acestor boli; legăturile se pot datora altor factori. Ca atare, ele nu găsesc de fapt dovezi că grupele de sânge cauzează protecție sau susceptibilitate la boli. „Malaria este singura în care pare să se confirme cu adevărat”, a spus ea.

Factorul Rhesus

De asemenea, nu este clar de ce majoritatea oamenilor au o proteină cunoscută sub numele de factorul Rhesus (Rh) pe suprafața celulelor sanguine, ceea ce îi face să fie Rh pozitiv, deși aproximativ 15% dintre caucazieni, 8% dintre negri și 1% dintre asiatici nu au această proteină, ceea ce îi face să fie Rh negativ. (Aceasta este ceea ce indică semnele + și – care urmează după grupele de sânge, de exemplu A+ sau B-).

Într-un studiu din 2012 publicat în revista Human Genetics, cercetătorii au investigat dacă există un avantaj în a fi Rh negativ care să mențină această variație genetică, în ciuda faptului că aceasta provoacă uneori boala rhesus – o afecțiune în care anticorpii unei persoane însărcinate atacă celulele sanguine ale copilului lor. Cu toate acestea, ei nu au găsit niciunul, așa că au concluzionat că fie avantajul a existat în trecutul evolutiv și nu mai există, fie oamenii au aceste două tipuri de Rh din cauza întâmplării.