Dr. Cezara Crucianu. Capcanele nutriționale din perioada pandemiei
Pandemia de Covid-19 și măsurile de sănătate aplicate, mai ales carantinarea obligatorie, au produs modificări majore asupra stilului nostru de viață, având consecințe defavorabile asupra sănătății mintale și fizice.
O alimentație adecvată este deosebit de importantă, având în vedere faptul că obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul cresc riscul apariției complicațiilor infecției cu virusul SARS-COV-2.
În urma unui chestionar online am constatat că trei sferturi dintre participanți au raportat fie un aport crescut sau cel puțin similar de mese principale și gustări între mese, iar aportul de fast-food, băuturi îndulcite cu zahăr, dulciuri, mâncăruri prăjite a fost unul ridicat. Plictiseala și stresul s-au dovedit a fi principalii factori care au determinat această creștere.
În timpul carantinării, senzațiile de foame și sațietate au suferit schimbări. 17% din cazuri au raportat scăderea, în comparație cu marea majoritate (55% din cazuri), care a declarat o creștere semnificativă a acestora.
Din punct de vedere al exercițiilor fizice, pentru cei care practicau deja sport, frecvența antrenamentelor a crescut. Subiecții care făceau ocazional mișcare au avut acum mai mult timp să o facă acasă. Printre cele mai frecvente forme de mișcare s-au enumerat: exercițiile aerobice, jogging-ul și treburile casnice. Cei mai mulți dintre participanți (75%) au afirmat că durata timpului de ședere și relaxare în pandemie a fost una satisfăcătoare.
Capcanele nutriționale. Sfaturi și recomandări utile în această perioadă:
- Timpul liber petrecut în compania prietenilor, comunicarea cu familia prin telefon sau internet;
- Răbdarea, menținerea calmului și respectarea regulilor;
- Exerciții fizice ușoare, mers, alergat, curățenie în casă efectuate în mod organizat;
- Efectuarea unor activități artistice, descoperirea unor hobby-uri, cititul;
- Implicarea în activități religioase;
- Evitarea contactului excesiv cu programele de știri negative;
- Reflectarea asupra sinelui, meditația;
- Hidratarea și nutriția adecvată:
- Consumul de apă, ceai, supe;
- Aport adecvat de legume și fructe, nuci și cereale integrale;
- Consumul de prebioticele şi probioticele (iaurt, kefirul, varză acră);
- Substituirea grăsimilor saturate (ulei palmitic, carne grasă, smântână) cu grăsimi nesaturate (pește, avocado, nuci, ulei de măsline, soia);
- Comsumul de carne albă (pui, curcan, pește), reducerea cărnii roșii și suprimarea utilizării de produse procesate;
- Scăderea sării și zahărului (aportul zilnic de sare sare trebuie sa fie mai mic de 5 g) și folosirea sării iodate.
Dr. Cezara Crucianu, medic rezident, anul I – Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna”, Galați
COORDONATOR:
PROF. UNIV. DR. ANAMARIA CIUBARĂ
Medic primar psihiatru – Spitalul de Psihiatrie “Elisabeta Doamna”, Galați
