Alegeri alimentare greșite la micul dejun
Micul dejun poate influența aportul de energie și nutrienți pe parcursul zilei, însă alegerile alimentare și cantitățile consumate contează la fel de mult. Omiterea primei mese, consumul insuficient de proteine, excesul de zahăr sau eliminarea completă a grăsimilor sănătoase sunt câteva dintre greșelile care pot afecta echilibrul alimentar.
Un mic dejun echilibrat ar trebui să includă surse de proteine, carbohidrați complecși, fibre și grăsimi nesaturate. De asemenea, hidratarea și ritmul în care sunt consumate alimentele au un rol important. Celr 14 greșeli frecvente la micul dejun și câteva recomandări pentru corectarea lor, potrivit hopkinsmedicine.org.
Omiterea micului dejun
Omiterea ocazională a micului dejun nu reprezintă neapărat o problemă, însă transformarea acestui obicei într-o rutină poate fi asociată cu un risc mai mare de apariție a unor probleme de sănătate, precum colesterolul crescut, bolile cardiovasculare și diabetul de tip 2. Unele asocieri au fost observate și în cazul fumatului.
Un mic dejun echilibrat poate contribui la asigurarea energiei necesare pentru activitățile zilnice și la menținerea unui aport nutritiv adecvat.
Consumul unei cantități insuficiente de alimente
Un mic dejun prea sărac poate favoriza apariția senzației de foame la scurt timp după masă. În această situație, există riscul unui consum alimentar excesiv sau al alegerii unor gustări cu valoare nutritivă redusă în cursul zilei, ceea ce poate contribui la creșterea în greutate.
O masă de dimineață sățioasă, care include proteine, fibre și alți nutrienți, poate ajuta la controlul apetitului și la evitarea gustărilor neplanificate.
Consumul micului dejun în grabă
Ritmul alert al dimineții poate determina consumul alimentelor într-un timp foarte scurt. Unele studii au asociat mâncatul rapid cu un risc mai mare de obezitate, deși această relație necesită cercetări suplimentare.
Consumul lent al alimentelor și acordarea unui timp suficient mesei pot contribui la o mai bună conștientizare a senzației de foame și de sațietate. Astfel, poate fi redus riscul de a mânca mai mult decât este necesar.
Un aport insuficient de proteine
Proteinele consumate la micul dejun contribuie la menținerea masei musculare, dar au și un rol important în reglarea apetitului. O masă bogată în proteine poate ajuta la controlul senzației de foame în a doua parte a zilei.
Sursele de proteine trebuie însă alese cu atenție. Baconul și cârnații nu reprezintă cele mai potrivite opțiuni pentru consumul frecvent, din cauza conținutului de grăsimi saturate și sare.
Alternativele cu un conținut mai redus de grăsimi includ:
-untul de nuci;
-baconul din carne de curcan;
-brânza de vaci;
-iaurtul grecesc;
-laptele cu un conținut redus de grăsimi.
Laptele degresat și cel cu 1% grăsime au un conținut mai mic de grăsimi decât variantele integrale.
Eliminarea carbohidraților din alimentație
Carbohidrații nu trebuie eliminați complet de la micul dejun. Importantă este alegerea surselor potrivite. Carbohidrații complecși furnizează energie și pot contribui la menținerea unui nivel mai constant al acesteia pe parcursul zilei. Printre opțiunile recomandate se numără ovăzul, fructele proaspete, batoanele granola cu un conținut redus de zahăr, cerealele integrale și pâinea integrală.
În schimb, produsele bogate în carbohidrați rafinați și zahăr pot determina variații mai rapide ale glicemiei și pot avea o valoare nutritivă mai redusă. Printre exemple se numără produsele de patiserie, clătitele și vafele preparate din făină albă, precum și sucurile de fructe cu zahăr adăugat.
Renunțarea la grăsimile sănătoase
Grăsimile nesaturate sunt importante pentru organism și pot fi incluse într-un mic dejun echilibrat. Acestea se găsesc în nuci, semințe și unturile din nuci.
Printre modalitățile de includere a acestora în alimentație se numără adăugarea nucilor sau semințelor în iaurt și folosirea untului de nuci pe pâine prăjită integrală sau alături de un măr.
Acizii grași Omega-3 au, de asemenea, beneficii pentru sănătatea cardiovasculară. Semințele de in măcinate pot reprezenta o sursă de Omega-3 și pot fi adăugate în cereale sau în alte preparate pentru micul dejun.
În același timp, este importantă limitarea grăsimilor saturate, care pot contribui la creșterea colesterolului din sânge. Printre sursele acestora se numără untul, laptele integral sau cel cu 2% grăsime și produsele de patiserie consumate la micul dejun.
Excluderea ouălor din alimentație
Albușurile de ou reprezintă o sursă importantă de proteine și de alți nutrienți. Nici gălbenușurile nu trebuie însă excluse automat din alimentație, deoarece conțin proteine, vitamina D și antioxidanți care contribuie la sănătatea ochilor.
Conținutul de colesterol al gălbenușului ridică uneori întrebări privind consumul de ouă. Pentru persoanele sănătoase, un ou întreg pe zi poate fi inclus într-o alimentație echilibrată, potrivit recomandărilor din materialul de referință.
În cazul persoanelor cu diabet, boli cardiovasculare sau risc crescut de afecțiuni cardiace, cantitatea de ouă consumată poate necesita adaptare. Recomandările trebuie stabilite în funcție de starea de sănătate și de indicațiile medicului.
Consumul unei cantități prea mari de cereale
Cerealele consumate la micul dejun pot reprezenta o sursă de fibre și energie, însă porțiile prea mari pot duce la un aport caloric mai ridicat decât cel necesar.
Pentru controlul cantității consumate, este importantă verificarea informațiilor nutriționale de pe ambalaj și respectarea porției recomandate de producător. O cană gradată poate ajuta la măsurarea corectă a cantității.
La alegerea cerealelor sunt de preferat produsele cu un conținut ridicat de fibre și redus de zahăr.
Adăugarea prea multor calorii în cafea
Cafeaua de dimineață poate ajunge să conțină un număr semnificativ de calorii suplimentare prin adaosul de zahăr, siropuri aromate, frișcă sau lapte integral.
Există însă alternative pentru reducerea aportului caloric. O cantitate mică de stevie poate fi folosită pentru îndulcire în locul zahărului. Nectarul de agave are mai multe calorii decât zahărul alb, dar este mai dulce, astfel că poate fi utilizată o cantitate mai mică.
Laptele cu un conținut redus de grăsimi sau cel degresat reprezintă alternative la smântână și laptele integral. Pentru aromatizare pot fi folosite scorțișoara, nucșoara sau cardamomul, fără adaosuri importante de zahăr.
Alegerea unui suc de fructe cu zahăr adăugat
Sucurile de fructe din comerț pot conține cantități mari de zahăr adăugat, chiar dacă sunt prezentate ca produse pe bază de fructe. Verificarea etichetei nutriționale este importantă. Pentru evitarea zahărului adăugat, este indicată alegerea produselor care menționează că sunt 100% suc de fructe. O altă variantă este diluarea sucului cu apă.
Din punct de vedere nutritiv, fructele întregi reprezintă o alegere mai bună decât sucurile. Acestea conțin mai multe fibre, mai puțin zahăr disponibil și, în general, mai puține calorii pentru o porție comparabilă.
Ignorarea consumului de apă dimineața
După mai multe ore de somn, organismul are nevoie de hidratare. Un pahar cu apă dimineața reprezintă o alegere potrivită pentru completarea aportului de lichide.
Apa nu conține calorii și poate contribui la instalarea senzației de sațietate. Hidratarea adecvată este importantă și pentru funcționarea creierului, inclusiv pentru menținerea atenției și a capacității de concentrare.
Un aport insuficient de lichide poate fi asociat cu oboseală și dificultăți de concentrare, astfel că apa poate reprezenta o alternativă potrivită la băuturile îndulcite consumate dimineața.
Prepararea unui smoothie cu ingrediente nepotrivite
Smoothie-urile pot face parte dintr-o alimentație echilibrată, însă valoarea lor nutritivă depinde de ingredientele folosite și de cantitățile acestora. Utilizarea unei cantități prea mari de fructe poate crește semnificativ aportul caloric. De aceea, este recomandată limitarea cantității la una sau două porții de fructe.
Pentru diversificarea aportului de nutrienți pot fi adăugate legume verzi, precum spanacul, varza kale sau bok choy. Conținutul de proteine poate fi îmbunătățit prin includerea unor ingrediente precum:
-iaurtul cu un conținut redus de grăsimi;
-germenii de grâu;
-untul de nuci;
-semințele de in măcinate.
În locul sucurilor îndulcite, folosite uneori pentru subțierea compoziției, pot fi utilizate laptele de migdale neîndulcit, ceaiul verde sau gheața.
Alegerea batoanelor de mic dejun fără verificarea etichetei
Batoanele de mic dejun din comerț pot conține cantități surprinzătoare de zahăr adăugat, grăsimi saturate și sodiu. Verificarea etichetei nutriționale este importantă, mai ales atunci când batonul reprezintă întreaga masă de dimineață.
Pentru un produs care înlocuiește micul dejun, sunt indicate variantele cu ingrediente integrale, aproximativ 10-14 grame de proteine și 5 grame de fibre.
Batoanele pot reprezenta o soluție practică în diminețile aglomerate, însă o masă echilibrată, alcătuită din alimente variate, rămâne o alegere mai potrivită din punct de vedere nutritiv.
Alegerea iaurturilor cu mult zahăr
Unele iaurturi din comerț, în special cele cu arome sau cu fructe adăugate, pot conține cantități mari de zahăr. O alternativă este iaurtul simplu, cu un conținut redus de grăsimi sau degresat, în care pot fi adăugate ingrediente alese separat.
Fructele de pădure, scorțișoara și vanilia pot oferi aromă, iar pentru îndulcire pot fi folosite cantități mici de miere sau nectar de agave. Astfel, ingredientele și cantitatea de zahăr adăugat pot fi controlate mai ușor.
