Ce au descoperit cercetătorii după ce au analizat efectele a 39 de îndulcitori asupra microbiomului intestinal

Îndulcitorii utilizați frecvent în alimente și băuturi fără zahăr ar putea avea efecte directe asupra bacteriilor intestinale, iar impactul lor poate deveni mai pronunțat atunci când sunt consumați împreună cu anumite medicamente. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea Cambridge, în urma unui studiu de laborator publicat în revista Molecular Systems Biology. Autorii subliniază însă că rezultatele au fost obținute în condiții experimentale și nu demonstrează că aceste efecte apar și în organismul uman.

Aproape trei sferturi dintre îndulcitorii testați au influențat bacteriile intestinale

Pentru studiu, cercetătorii au analizat 39 de îndulcitori utilizați în industria alimentară, atât naturali, cât și artificiali. Ei au urmărit modul în care aceștia influențează dezvoltarea a 25 de specii de bacterii intestinale cultivate în laborator, inclusiv bacterii considerate benefice pentru sănătatea digestivă.

Rezultatele au arătat că aproximativ trei sferturi dintre îndulcitorii analizați au modificat creșterea a cel puțin unei specii bacteriene, iar unii au încetinit sau chiar au blocat dezvoltarea unor bacterii asociate cu un microbiom intestinal sănătos.

Potrivit autorilor, aceste observații sugerează că îndulcitorii nu sunt complet inactivi din punct de vedere biologic și pot interacționa direct cu microorganismele din intestin.

Efectele s-au modificat atunci când îndulcitorii au fost combinați cu alte substanțe

Cercetătorii au mers mai departe și au testat îndulcitorii în combinație cu substanțe întâlnite frecvent în alimentație și medicamente, precum cafeina, vanilina, advantamul și duloxetina, un antidepresiv utilizat în tratamentul depresiei, anxietății și durerii cronice.

Au fost identificate peste 100 de interacțiuni între îndulcitori și ceilalți compuși analizați. În unele situații, efectele asupra bacteriilor intestinale au devenit mai puternice, iar în altele au fost diminuate, ceea ce sugerează că impactul unui îndulcitor poate depinde și de ceea ce este consumat simultan.

Combinația care a atras atenția cercetătorilor

Cea mai importantă modificare a fost observată în cazul asocierii dintre izosteviol – un compus derivat din stevia, utilizat ca îndulcitor în industria alimentară – și duloxetină. Împreună, cele două substanțe au redus semnificativ dezvoltarea bacteriilor Roseburia intestinalis și Parabacteroides merdae, două specii considerate importante pentru sănătatea microbiomului intestinal și pentru reglarea metabolismului glucozei.

Într-un model experimental care reproducea o comunitate bacteriană intestinală simplificată, aceeași combinație a redus diversitatea microbiomului și a modificat echilibrul dintre speciile bacteriene. Cercetătorii au observat și modificări ale unor markeri implicați în răspunsul inflamator și imun, însă toate aceste rezultate au fost obținute exclusiv în laborator.

De ce este important microbiomul intestinal

Microbiomul reprezintă ansamblul bacteriilor și al altor microorganisme care trăiesc în tubul digestiv. Acestea participă la digestie, produc substanțe utile organismului, influențează metabolismul și contribuie la funcționarea sistemului imunitar. Dezechilibrele microbiomului au fost asociate în numeroase studii cu diverse afecțiuni, însă relațiile de cauzalitate sunt încă intens cercetate.

Cercetătorii cer prudență în interpretarea rezultatelor

Autorii studiului atrag atenția că rezultatele nu demonstrează că îndulcitorii provoacă boli și nici că persoanele care îi consumă împreună cu anumite medicamente vor avea automat probleme de sănătate. În organismul uman, îndulcitorii sunt absorbiți și metabolizați diferit, iar efectele lor pot fi influențate de alimentație, genetică, tratamentele urmate și compoziția microbiomului fiecărei persoane.

„Studiul nostru sugerează că îndulcitorii artificiali nu trec pur și simplu prin organism, ci pot interacționa cu microbii intestinali, iar aceste efecte pot fi amplificate sau modificate de alte substanțe, inclusiv de unele medicamente. Descoperirile pot orienta viitoare cercetări privind modul în care îndulcitorii influențează sănătatea în moduri neașteptate”, a declarat profesorul Kiran Patil, coordonatorul studiului.

Studiile viitoare vor trebui să stabilească dacă aceste interacțiuni apar și la oameni, la ce doze și dacă modificările observate la nivelul microbiomului se traduc prin efecte clinice măsurabile, a mai spus Kiran Patil: „Până atunci, cercetătorii consideră că rezultatele trebuie privite ca un punct de plecare pentru noi investigații, nu ca o dovadă că îndulcitorii sunt nocivi în condițiile obișnuite de consum”.