O emoție intensă poate declanșa o afecțiune care imită infarctul

Expresia „a muri de fericire” este, de cele mai multe ori, doar o figură de stil. Totuși, în cazuri extrem de rare, o emoție pozitivă foarte puternică poate declanșa o afecțiune cardiacă ce imită un infarct miocardic.

Un studiu de caz publicat în Oxford Medical Case Reports descrie situația unei femei de 65 de ani care a ajuns la spital după ce a acuzat dureri în piept și dificultăți de respirație la câteva zile după nunta fiicei sale. Medicii au suspectat inițial un infarct, însă investigațiile au indicat un diagnostic mult mai rar: cardiomiopatia Takotsubo, cunoscută și drept „sindromul inimii fericite”.

O afecțiune care poate fi confundată cu infarctul

Femeia a solicitat inițial un consult medical pentru durerile în piept, iar medicii au trimis-o de urgență la spital. Investigațiile au arătat că fluxul de sânge către inimă era afectat, însă, spre deosebire de un infarct, nu a fost identificat niciun cheag care să blocheze arterele coronare.

În schimb, ventriculul stâng al inimii prezenta o modificare caracteristică, care îi reducea capacitatea de a pompa eficient sângele în organism.

Potrivit autorilor studiului, cardiomiopatia Takotsubo este o afecțiune reversibilă, dar nu trebuie considerată benignă, deoarece poate pune viața în pericol și necesită diagnostic și tratament prompt.

Ce este sindromul inimii fericite

Cardiomiopatia Takotsubo este declanșată de emoții intense, fie negative, fie pozitive.

Forma cea mai cunoscută este „sindromul inimii frânte”, care apare după evenimente precum pierderea unei persoane dragi, un divorț sau alte experiențe traumatizante.

Mai puțin cunoscută este varianta declanșată de emoții pozitive intense, denumită „sindromul inimii fericite”. Evenimente precum o nuntă, nașterea unui copil, o reuniune de familie sau câștigarea unui premiu pot produce, în cazuri foarte rare, aceeași reacție a organismului.

Doar o mică parte dintre cazuri sunt provocate de emoții pozitive

Studiile arată că aproximativ 1-3% dintre pacienții suspectați inițial de infarct miocardic, dar la care nu sunt identificate blocaje ale arterelor coronare, suferă de fapt de cardiomiopatie Takotsubo.

Dintre toate cazurile raportate, doar aproximativ 4% sunt declanșate de emoții pozitive, ceea ce face ca sindromul inimii fericite să fie o afecțiune extrem de rară.

Autorii studiului atrag însă atenția că numărul real ar putea fi mai mare, deoarece simptomele sunt uneori mai puțin severe și pot fi trecute cu vederea.

Ce se întâmplă în organism

Mecanismele exacte care determină apariția cardiomiopatiei Takotsubo nu sunt încă pe deplin înțelese.

„Ambele afecțiuni implică activarea sistemului nervos simpatic și o creștere bruscă a nivelului de catecolamine, dar răspunsurile neurohormonale pot diferi în funcție de valența emoțională”, explică autorii studiului.

Specialiștii precizează că sindromul inimii fericite este asociat mai frecvent cu un anumit tip de modificare a ventriculului stâng, diferită de cea observată în sindromul inimii frânte.

„Sindromul inimii fericite se poate manifesta și cu simptome mai puțin severe și rezultate mai bune pe termen scurt, deși sunt necesare date suplimentare”, notează autorii.

Tocmai pentru că simptomele pot părea mai puțin severe, diagnosticul poate fi întârziat, chiar dacă afecțiunea poate provoca complicații importante.

Medicii cer o mai bună recunoaștere a afecțiunii

Autorii studiului subliniază că medicii ar trebui să ia în calcul această afecțiune chiar și la persoanele fără factori clasici de risc cardiovascular.

„Menținerea unui indice ridicat de suspiciune, chiar și la pacienții fără factori de risc cardiovascular convenționali, este crucială”, arată autorii.

Aceeași concluzie este susținută și de cardiologul John Madias, de la Școala de Medicină Icahn din cadrul Mount Sinai, care consideră că sindromul inimii fericite este insuficient cunoscut.

„Medicii care îngrijesc pacienți cu cardiomiopatie Takotsubo, precum și cercetătorii care studiază fiziopatologia acestei afecțiuni, ar trebui să aprofundeze natura emoțiilor pozitive care declanșează sindromul inimii fericite”, afirmă specialistul.

Acesta atrage atenția că, deși este mult mai rar decât sindromul inimii frânte, cele două forme pot avea complicații și o mortalitate similare.

Pacienta s-a recuperat complet

În cazul prezentat în Oxford Medical Case Reports, evoluția a fost favorabilă. După tratament, funcția cardiacă a revenit la normal, iar femeia și-a reluat activitățile obișnuite.

Autorii studiului notează că pacienta „așteaptă cu nerăbdare să fie martora celor mai fericite momente din viața celorlalți copii ai săi în anii următori”.