Somnul insuficient și riscul bolilor cardiace. Studiu

Cercetătorii de la Universitatea Uppsala au descoperit că doar câteva nopți de somn insuficient pot activa mecanisme inflamatorii la nivel molecular, crescând riscul de boli cardiovasculare chiar și în rândul tinerilor sănătoși.

Legătura dintre somn și sănătatea inimii

Specialiștii din domeniul sănătății au demonstrat de multă vreme că lipsa somnului este asociată cu un risc crescut de infarct miocardic, accident vascular cerebral (AVC) și fibrilație atrială. Sănătatea inimii este influențată de mai mulți factori de stil de viață, inclusiv somnul, alimentația și activitatea fizică.

Mecanismele moleculare afectate de somnul insuficient

Studiul recent evidențiază efecte moleculare concrete după doar câteva nopți de somn restricționat, aducând argumente solide pentru includerea somnului în strategiile de prevenție cardiovasculară.
Cercetătorii au analizat proteine inflamatorii din sânge, molecule pe care corpul le produce atunci când este supus stresului sau luptă cu o infecție. Multe dintre aceste proteine au fost deja asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă și boala coronariană.

Metodologia studiului

Studiul a inclus 16 bărbați tineri și sănătoși care au petrecut mai multe zile într-un laborator, unde regimul participanților, de la alimentație până la nivelul de activitate și expunerea la lumină, a fost atent controlat.

Participanții au urmat două regimuri:

• Trei nopți de somn normal (8,5 ore)
• Trei nopți de somn restricționat (4,25 ore)
  În ambele regimuri s-au recoltat probe de sânge dimineața și seara, iar participanții au efectuat un exercițiu fizic de intensitate ridicată cu durata de 30 de minute.

Rezultatele studiului

Cercetătorii au măsurat aproape 90 de proteine diferite în probele de sânge și au constatat că privarea de somn a determinat o creștere evidentă a markerilor inflamatori asociați cu bolile de inimă.
Deși exercițiul fizic stimulează proteine benefice precum interleukina-6 și factorul neurotrofic derivat din creier (BDNF), care susțin sănătatea creierului și a inimii, aceste reacții au fost mai slabe după un somn prost.

Implicații pentru sănătatea publică

Este remarcabil că aceste modificări au apărut chiar și la tineri sănătoși, după doar câteva nopți de somn de calitate redusă. Acest lucru este îngrijorător, având în vedere cât de frecvent se întâmplă ca adulții să aibă episoade de somn prost, iar aproximativ unul din patru oameni lucrează în ture care perturbă tiparele de somn. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că momentul zilei în care s-au prelevat probele de sânge a contat: nivelurile proteinelor au variat între dimineață și seară, mai ales în condiții de somn restricționat.

Efectele exercițiului fizic asupra inflamației

Exercițiul fizic a generat un răspuns ușor diferit după lipsa somnului. Totuși, mai multe proteine importante au crescut în mod similar, indiferent dacă persoana fusese sau nu privată de somn.
Astfel, proteinele asociate cu efectele pozitive ale exercițiului fizic au crescut, chiar și în condiții de somn redus. Cercetătorii au demonstrat anterior că exercițiul fizic, în condiții de privare de somn, poate impune un efort suplimentar moderat asupra celulelor musculare ale inimii.

Concluzii și direcții viitoare

„Prin acest studiu ne-am îmbunătățit înțelegerea asupra rolului pe care durata somnului îl joacă în sănătatea cardiovasculară. Este relevant de menționat că alte cercetări au evidențiat potențialul exercițiilor fizice de a reduce, măcar parțial, unele dintre efectele negative ale somnului deficitar. Însă este la fel de important de menționat că exercițiul fizic nu poate înlocui funcțiile esențiale ale somnului”, a explicat dr. Jonathan Cedernaes, medic și conferențiar la Universitatea Uppsala, care a derulat studiul.

Autorii studiului subliniază că este nevoie de cercetări suplimentare pentru a investiga cum pot varia aceste efecte în cazul femeilor, persoanelor în vârstă, pacienților cu boli cardiace sau celor cu tipare de somn diferite. Echipa de la Uppsala speră că cercetările în curs de desfășurare vor contribui la elaborarea unor ghiduri mai bune privind modul în care somnul, exercițiul fizic și alți factori de stil de viață pot fi valorificați pentru prevenirea bolilor cardiovasculare.