Cel mai detaliat model geologic dezvăluie ultimii 100 de milioane de ani ai Pământului

Cel mai detaliat model geologic dezvăluie ultimii 100 de milioane de ani ai Pământului

Un instrument digital sofisticat ne poate ajuta să înțelegem trecutul și să prezicem evoluția suprafeței Pământului. Modelele anterioare ale geomorfologiei recente a Pământului (100 de milioane de ani) au fost, în cel mai bun caz, disparate. Pentru prima dată este prezentat un model continuu detaliat al evoluției peisajului Pământului, cu potențial pentru înțelegerea climatului pe termen lung și a dezvoltării biologice.

Clima, tectonica și timpul se combină pentru a crea forțe puternice care modelează fața planetei noastre. Adăugați sculptarea treptată a suprafeței Pământului de către râuri și ceea ce pentru noi pare solid ca piatra se schimbă în mod constant.

Cu toate acestea, înțelegerea noastră a acestui proces dinamic a fost, în cel mai bun caz, fragmentară. Oamenii de știință au publicat noi cercetări care dezvăluie un model detaliat și dinamic al suprafeței Pământului în ultimii 100 de milioane de ani. În colaborare cu oameni de știință din Franța, cercetătorii geologi de la Universitatea din Sydney au publicat acest nou model în revista Science.

Pentru prima dată, acesta oferă o înțelegere de înaltă rezoluție a modului în care au fost create peisajele geofizice actuale și cum milioane de tone de sedimente s-au scurs către oceane. Autorul principal, Dr. Tristan Salles, de la Școala de Geoștiințe a Universității din Sydney, a declarat: „Pentru a prezice viitorul, trebuie să înțelegem trecutul. Dar modelele noastre geologice au oferit doar o înțelegere fragmentară a modului în care s-au format caracteristicile fizice recente ale planetei noastre. Dacă se caută un model continuu al interacțiunii dintre bazinele hidrografice, eroziunea la scară globală și depunerea de sedimente la rezoluție înaltă pentru ultimele 100 de milioane de ani, acesta pur și simplu nu există. Așadar, acesta este un mare progres. Nu este doar un instrument care ne ajută să investigăm trecutul, ci îi va ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă și să prezică viitorul, de asemenea.”

Folosind un cadru care încorporează geodinamica, forțele tectonice și climatice cu procesele de suprafață, echipa științifică a prezentat un nou model dinamic al ultimelor 100 de milioane de ani la o rezoluție ridicată (până la 10 kilometri), împărțit în cadre de un milion de ani.

Al doilea autor, Dr. Laurent Husson de la Institut des Sciences de la Terre din Grenoble, Franța, a declarat: „Acest model de înaltă rezoluție fără precedent al trecutului recent al Pământului va oferi geologilor o înțelegere mai completă și mai dinamică a suprafeței Pământului. În mod esențial, acesta surprinde dinamica transferului de sedimente de pe uscat către oceane într-un mod în care nu am reușit să o facem până acum.”

Dr. Salles a declarat că înțelegerea fluxului de sedimente terestre către mediile marine este vitală pentru a înțelege chimia actuală a oceanelor.

„Având în vedere că chimia oceanelor se schimbă rapid din cauza schimbărilor climatice provocate de om, faptul de a avea o imagine mai completă ne poate ajuta la înțelegerea mediilor marine”, a spus el.

Modelul va permite oamenilor de știință să testeze diferite teorii cu privire la modul în care suprafața Pământului va răspunde la schimbările climatice și la forțele tectonice. Mai mult, cercetarea oferă un model îmbunătățit pentru a înțelege modul în care transportul sedimentelor terestre reglează ciclul de carbon al planetei de-a lungul a milioane de ani: „Descoperirile noastre vor oferi un fundal dinamic și detaliat pentru oamenii de știință din alte domenii pentru a pregăti și testa ipoteze, cum ar fi în ciclurile biochimice sau în evoluția biologică.”

Autorii Dr. Salles, Dr. Claire Mallard și doctoranda Beatriz Hadler Boggiani sunt membri ai grupului EarthColab, iar profesorul asociat Patrice Rey și Dr. Sabin Zahirovic fac parte din grupul EarthByte. Ambele grupuri se află în cadrul Școlii de Geosciințe a Universității din Sydney.

Cercetarea a fost realizată în colaborare cu geoscientiști francezi de la CNRS, Franța, Université Lyon și ENS Paris.

Stefan Predescu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *