Jeanne Calment, cea mai longevivă persoană din istorie, nu ar fi avut 122 de ani. Povestea franțuzoaicei

Oamenii de ştiinţă ruşi au atras atenţia asupra unor neconcordanţe care pun semne de întrebarea asupra autenticităţii recordului deţinut de franţuzoaica Jeanne Calment, femeia considerată persoana care a atins cea mai înaintată vârstă ce poate fi documentată.

Jeanne Calment a murit la 122 de ani şi 164 de zile, potrivit datelor oficiale. De la moartea sa, în 1997, aceasta a rămas cea mai înaintată vârstă a unei persoane care a fost înregistrată cu documente.

Matematicianul rus Nikolai Zak şi gerontologul Valeri Novosselov au investigat timp de câteva luni cazul franţuzoaicei. Cei doi au analizat interviuri, fotografii, documente de arhivă din Arles, unde a trăit femeia, dar şi mărturiile celor care au cunoscut-o. ”Analiza acestor documente lasă loc concluziei că fiua lui Jeanne Calment, Yvonne şi-a însuşit identitatea mamei sale”, a spus Zak, potrivit mediafax.ro, care citează Liberation..

Membru al Societăţii Naturaliştilor de la Universitatea din Moscova, Zak a publicat studiul ”Jeanne Calment: secretul longevităţii”. Criticii l-au considerat un „text ţintit”, dar unii oameni de ştiinţă atrag atenţia asupra faptului că pune în evidenţă limitele validării recordurilor de logevitate.

Cercetătorul consideră că în 1934, nu fiica lui Jeanne Calment, Yvonne, a murit de pleurezie, ci Jeanne însăşi. Yvonne ar fi preferat să îşi continue viaţa asumându-şi identitatea mamei sale pentru a evita să plătească taxele pentru stabilirea moştenirii. Omul de ştiinţă spune că Yvonne este cea care a murit în 1997 la vârsta de 99 de ani.

Printre cele 17 argumente pe care le prezintă se numără o copie a actului de identitate al lui Jeanne Calment, din 1930, unde culoarea ochilor (negri), înălţimea (1,52 m) şi forma joasă a frunţii, menţionate în document nu mai corespund cu semnalmentele franţuzoaicei din ultimii săi ani de viaţă.

După moartea femeii, oamenii de ştiinţă şi-au arătat părerea de rău că nu a fost efectuată autopsia pentru a încerca să se găsească indicii care să explice longevitatea acesteia.

Mult timp după ce a trecut de centenar, femeia nu îşi refuza ciocolata şi vinul de Porto şi fuma câte o ţigară din când în când. Cercetătorii ruşi amintesc şi faptul că Jeanne Calment a cerut să fie arse multe dintre fotografiile sale mai vechi. În schimb, Michel Vauzelle, primarul din Arles în momentul morţii lui Jeanne Calment nu s-a arătat convins de teoria cercetătorilor ruşi. considerând-o ”complet imposibilă şi neadevărată”.

Directorul Institutului Naţional de Studii Demografice de la Paris, Nicolas Brouard, a arătat că ipoteza furtului de identitate a fost deja anchetat de cei care au validat recordul. În acelaşi timp, francezul a recunoscut faptul că orice investigaţie independentă este bine-venită şi că noile revelaţii oferă argumente pentru exhumarea corpurilor lui Jeanne şi Yvonne Calment, o analiză ADN fiind în măsură să stabilească adevărul.

Un simbol național

Savantul rus a declarat că a lansat investigaţia privind viaţa lui Jeanne Calment pentru că voia să găsească un model matematic privind durata vieţii ”supercentenarilor”. Ipoteza privind schimbul de identitate între mamă şi fiică a găsit-o într-un volum publicat în 1997 în care se vorbea despre un inspector al unei companii de asigurări care sesizase frauda pornind de la o semnătură a bătrânei. În acel moment, Jeanne Calment era deja considerată un simbol naţional astfel că observaţia agentului a fost ignorată.

Dacă recordul stabilit de Jeanne Calment ar fi anulat, vârsta cea mai înaintată atinsă de un om în epoca modernă ar deveni 119 ani, cât avea americanca Sarah Knauss în 1999, arată Liberation.

Povestea franțuzoaicei Jeanne Calment

Jeanne Calment s-a născut la Arles la 21 februarie 1875. Tatăl ei, Nicolas Calment (28 ianuarie 1838 – 22 ianuarie 1931), a fost constructor de nave, iar mama, Marguerite Gilles (20 februarie 1838 – 18 septembrie 1924), provenea dintr-o familie de morari. Jeanne a avut un frate mai mare, François, (25 aprilie 1865 – 1 decembrie 1962). Unii membrii apropiați ai familiei au trăit de asemenea peste medie: fratele ei a trăit 97 de ani, tatăl ei a murit cu 6 zile înainte să împlinească 93 de ani, și mama ei a trăit 86 de ani.

Potrivit lui Calment, ea l-a întâlnit pe Vincent van Gogh când el a intrat în magazinul unchiului ei ca să cumpere pânză. L-a găsit „murdar, prost îmbrăcat și dezagreabil”.

În 1896, la vârsta de 21 de ani, ea s-a căsătorit cu vărul ei de gradul al doilea, Fernand Nicolas Calment, un proprietar bogat de magazin. Bunicii lor paterni erau frați, deci aveau același nume, și bunicile paterne erau de asemenea surori. Averea lui a făcut posibil ca Jeanne să nu trebuiască să lucreze; în schimb ea a avut un stil de viață prin care și-a urmat hobbi-urile: tenis, ciclism, înot, role, pian și operăFernand a murit în 1942 la vârsta de 73 de ani după ce a suferit de o criza de intoxicație alimentară.

Singurul lor copil, o fiică pe nume Yvonne Marie Nicolle Calment (20 ianuarie 1898 – 19 ianuarie 1934), a avut la rândul ei un fiu, Frédéric Billiot. Yvonne a murit de pneumonie, cu o zi înainte să împlinească 36 de ani. Jeanne l-a crescut pe nepotul ei, Frédéric, care avea 8 ani. Frédéric a devenit doctor și a murit la 36 de ani într-un accident de mașină în 1963.

În 1965, la vârsta de 90 și fără moștenitori, Calment a semnat un acord de a-și vinde apartamentul avocatului ei André-François Raffray, printr-un contract pe viață. Raffray, pe atunci în vârstă de 47 de ani, a fost de acord să-i plătească lunar 2.500 de franci până la moartea ei. Raffray a sfârșit prin a plăti lui Calment echivalentul a mai mult de 180.000 de $, care a fost mai mult decât dublu valorii apartamentului. După ce Raffray a murit de cancer la vârsta de 77 de ani, în 1995, văduva lui a continuat să-i plătească Jeannei Calment rata până la moartea acesteia. În toți acești ani, Calment obișnuia să spună că ea „a concurat cu Matusalem”.

Un film documentar despre viața ei, intitulat Beyond 120 Years with Jeanne Calment, a fost lansat în 1995.La 21 februarie 1997, la sărbătorirea a 122 de ani, s-a anunțat că n-o să mai aibă apariții publice, sănătatea ei deteriorându-se grav. A murit la 4 august în același an din cauze necunoscute.

Atât înainte cât și după moartea lui Calment, au existat mai multe pretenții că ar fi depășit vârsta ei însă nici unul dintre ei nu au putut dovedi și, prin urmare, Calment continuă să dețină recordul pentru cea mai în vârstă persoană care a trăit vreodată.

Ea şi-a păstrat claritatea minţii până în ultimele zile ale vieţii. Când a fost întrebată, la cea de-a 120-a aniversare, cum vede viitorul, bătrâna a răspuns: „Foarte scurt!“

Citatele şi regulile de viaţă ale lui Jeanne Louise Calment:

Fiecare vârstă are propria fericire şi propriile probleme.

Zâmbesc mereu. Aşa îmi explic motivul longevităţii mele.

Nu mi-e teamă de nimic.

Dumnezeu a uitat de mine!

Sunt interesată de orice, dar nu mă pasionează nimic.

Tinereţea este mai degrabă o stare spirituală decât fizică. Din acest motiv sunt doar o fetiţă care în ultimii 70 de ani arată mai rău.

Am doar un singur rid şi acum stau pe el.

Sunt îndrăgostită de vin.

Dacă este ceva cu care nu poţi face nimic, nu-ţi face griji din cauza asta.

Am o mare dorinţă de a trăi şi un apetit bun, mai ales pentru dulciuri.

Niciodată nu folosesc rimel, pentru că de multe ori râd până îmi dau lacrimi.