Anul Nou în lume
Trecerea într-un nou an este sărbătorită în mod diferit de popoarele lumii. Obiceiul este foarte vechi, babilonienii sărbătoreau Anul Nou încă de acum 6000 de ani, la prima lună nouă de după solstiţiu. Festivalul dura 11 zile, în fiecare zi desfăşurându-se diverse activităţi.
Un obicei des întâlnit la babilonieni era înapoierea echipamentelor agricole împrumutate. Cu această ocazie, regele trecea printr-un ritual de pocăinţă şi era deposedat de putere pentru a petrece trei zile izolat şi în rugăciune. Când revenea, în lume se organizau ceremonii de restauraţie pentru a-i asigura acestuia suportul din partea naturii, potrivit volumului ”Cartea de Crăciun” de Sorin Lavric, Editura Humanitas, 1997.
Danemarca
De Anul Nou, în Danemarca oamenii obişnuiesc să spargă farfurii în uşa vecinilor. Se consideră că familia care are cele mai multe cioburi în faţa uşii va avea parte şi de cel mai mult noroc.
Mexic
În Mexic se întâlnesc mai multe superstiţii: scoaterea bagajelor afară pentru călătorii bune în anul ce vine şi agăţarea unor figurine în formă de oaie pe clanţa uşii pentru prosperitate.
Irlanda
În Irlanda, fetele singure cred că noaptea dintre ani este un prilej să-şi găsească adevărata dragoste. Ele aşează vâsc sub pernă visând la momentul magic când îşi vor cunoaşte alesul.
Filipine
Filipinezii poartă în noaptea dintre ani veşminte cu buline şi pun pe masă mâncăruri în formă rotundă, având convingerea că vor avea parte de prosperitate, pentru că punctele rotunde invocă monedele. De asemenea, aruncarea monedelor la miezul nopţii semnifică belşug, creşterea veniturilor.
Scoția
În Scoţia, Anul Nou este numit „Hogmanay”, iar în unele sate sunt aprinse suluri de smoală, care sunt lăsate apoi să se rostogolească pe străzi. Astfel, anul vechi este ars şi celui nou îi este permis să vină. Tot aici a apărut şi „Auld Lang Syne”, unul dintre cele mai populare cântece de Anul Nou printre vorbitorii de limbă engleză. Cântecul a fost publicat pentru prima dată de poetul Robert Burns, în 1796, în cartea „Scots Musical Museum”.
Ecuador
În Ecuador se confecţionează sperietori de ciori care se ard la miezul nopţii. Fiecare familie are propria sperietoare umplută cu ziare şi bucăţi de lemn, pe care o arde în faţa casei. Tradiţia spune că astfel se distruge tot răul acumulat în cele 12 luni trecute, deschizând calea către fericire. În această ţară există şi superstiţia că lenjeria galbenă purtată de Revelion aduce optimism anul următor.
Chile
În Chile, locuitorii oraşului Talca spre exemplu îşi sărbătoresc Anul Nou alături de rudele moarte. Porţile cimitirului se deschid la orele 11 noaptea, iar localnicii sunt întâmpinaţi de muzică clasică în surdină şi de lumini palide, transformând cimitirul într-un loc festiv.
Brazilia
Brazilienii întâmpină noul an cu lenjerie intimă foarte colorată. De obicei se poartă nuanţe vesele de roşu şi galben, în speranţa atragerii norocului şi a unui posibil partener. Pe celebrul bulevard Paulista din Sao Paulo sunt aprinse focuri în aer liber la miezul nopţii.
Portugalia
În insula Madeira din Portugalia există obiceiul ca în noaptea dintre ani să se mănânce 12 smochine, care simbolizează 12 dorinţe pentru anul ce vine.
Austria
La salonul imperial din Austria s-a păstrat tradiţia balului de pe vremea habsburgilor. La miezul nopţii răsună ”Dunărea albastră”, iar ”Liliacul” lui Strauss este mereu pus în scenă. Participanţii la ceremonie au pe masă carne de purcel, semn de noroc. Şi mesele se decorează cu purceluşi de ciocolată.
China
În China, Anul Nou se sărbătoreşte la a doua lună nouă de la solstiţiu. Dragonii şi leii fabuloşi dansează pe străzi. Oamenii se îmbracă în roşu, iar copiii primesc plicuri roşii cu bani. Se oferă mandarine pentru noroc, dar numai în număr par.
Japonia
În Japonia, casa trebuie curăţată foarte bine pentru a preveni apariţia oricăror spirite rele. Toate datoriile trebuie plătite şi, mai ales, toate certurile rezolvate şi greşelile iertate. Eliberaţi de rele, oamenii pot păşi cu încredere în an, sperând la pace şi prosperitate. În ziua de Anul Nou se scriu pe o hârtie visele şi dorinţele. Pentru japonezi, Anul Nou, numit „Oshogatsu”, este una dintre cele mai importante sărbători şi un simbol al înnoirii.
Grecia
În Grecia, o pâine specială numită „Vasilopita” este servită de Revelion. Un bănuţ se ascunde în interiorul acesteia când se pune la cuptor. Pâinea se taie exact la miezul nopţii şi cine primeşte bucata cu premiul va avea noroc în anul care vine.
Franța
În Franţa se marchează sărbătoarea numită „le Réveillon” cu alimente de lux, şampanie şi cadouri.
Turcia
În Turcia, se face schimb de cadouri în timpul unei sărbători a alimentelor tradiţionale turceşti.
Spania
În Spania există tradiţia de a se mânca 12 boabe de struguri la miezul nopţii de Revelion. Fiecare reprezintă o lună din anul ce urmează. În funcţie de cât de dulce este, aşa va fi şi luna respectivă: mai bună sau mai dificilă.
Belgia
La Liege, în Belgia, pe 1 ianuarie, există obiceiul de a mânca choucroute (un fel de varză murată cu cârnaţi) în familie, având sub farfurie, în mână sau în buzunar o monedă, pentru a avea bani tot anul.
Italia
La Napoli, în Italia, Anul Nou este întâmpinat printr-un obicei special, care constă în a arunca pe fereastră obiecte vechi, simboluri ale anului care a trecut. În noaptea de Anul Nou, numită „Capodanno”, italienii obişnuiesc să pună pe masă mâncăruri speciale, despre care se spune ca aduc bogăţie şi abundenţă.
Olanda
În Olanda, Oudejaarsdag sau „ziua anului trecut” (31 decembrie) este sărbătorită prin multe focuri de artificii, care încep în zori şi ţin până târziu în noapte. De altfel, aceasta este singura zi în care artificiile sunt autorizate, ele fiind puse în vânzare cu numai trei zile înainte de Anul Nou.
Rusia
Ruşii obişnuiesc să deschidă uşile şi ferestrele pentru ca noul an să intre în casă. În Rusia o băutură din votcă, suc de lămâie şi apă de la robinet este denumită „apa murdară” şi se bea pentru a opri ghinionul.
În ebraică, Anul Nou se traduce prin „Rosh Hashanah”. Este un moment sacru, când oamenii se gândesc la ceea ce au făcut rău în trecut şi promit că vor fi mai buni în viitor. Ceremonii speciale au loc în sinagogi, unde se cântă la shofar, un instrument special.
India
În India, Anul Nou se sărbătoreşte diferit în funcţie de regiune. În Bengalul de Vest, oamenii se împodobesc cu flori, pe care le colorează în roşu, roz, violet sau alb. Femeile poartă haine galbene, culoarea primăverii. În sudul Indiei, mamele pun mâncare, flori şi daruri într-o cutie specială, pentru copii. În India Centrală, steagurile portocalii împodobesc toate clădirile în ziua de Anul Nou.
Vietnam
În Vietnam, Anul Nou este numit „Tet Nguyen Dan” sau mai simplu „Tet”. Vietnamezii cred că un zeu stă în fiecare casă, iar în ziua de Anul Nou se duce la cer. Acolo, el spune cât de bun sau rău a fost fiecare membru al familiei în anul care a trecut. Vietnamezii obişnuiesc ca de Anul Nou să cumpere un crap viu, căruia îi dau drumul în râu.
SUA
În SUA, Anul Nou este aşteptat pe străzile oraşelor, ca şi în Canada. Toată lumea sărbătoreşte intrarea în Noul An la petreceri tradiţionale, uneori la baluri mascate când toată lumea vine costumată tematic şi cu măşti (conform tradiţiei oaspeţii trebuie să îşi dea jos măştile la miezul nopţii). Tot la miezul nopţii, sună clopotele şi sirenele, cerul este inundat de artificii şi toată lumea strigă într-un glas ”Happy New Year!”. În New York, o tradiţie de peste 100 de ani a fost aceea de a se arunca o minge în Times Square.
În întreaga lume cea mai populară băutură de Revelion este şampania. Peste tot în Europa şi în America este însoţită de un toast, oamenii îşi urează un an fericit, cu sănătate şi noroc. (Agerpres)
