Interocepția, „al șaselea simț” al organismului. Rolul său în sănătatea mintală, tot mai studiat

Deși în mod obișnuit vorbim despre cele cinci simțuri, cercetările din ultimii ani atrag atenția asupra unui mecanism mai puțin cunoscut, dar esențial pentru funcționarea organismului: interocepția. Acest „al șaselea simț” reprezintă capacitatea creierului de a percepe și interpreta semnalele care provin din interiorul corpului, iar specialiștii consideră că poate avea un rol important atât în menținerea echilibrului organismului, cât și în apariția sau evoluția unor tulburări psihice.

Ce este interocepția

Interocepția este procesul prin care organismul monitorizează permanent ceea ce se întâmplă în interiorul său. Ea permite perceperea unor semnale precum: ritmul cardiac, respirația, senzația de foame sau de sațietate, setea, temperatura corporală, tensiunea musculară, senzațiile provenite din tractul digestiv.

Aceste informații sunt transmise către creier, care le interpretează și declanșează răspunsuri menite să mențină echilibrul intern al organismului.

Psihologii Jennifer Murphy, de la Royal Holloway, University of London, și Freya Prentice, de la University College London, explicau într-o analiză publicată în The Conversation că interocepția este indispensabilă pentru funcționarea optimă a tuturor sistemelor organismului.

Potrivit acestora, acest mecanism ne avertizează atunci când organismul are nevoie de apă, hrană sau de reglarea temperaturii corporale, chiar dacă de cele mai multe ori nu conștientizăm acest proces.

De ce este importantă pentru sănătatea mintală

În ultimii ani, cercetătorii au început să investigheze legătura dintre interocepție și sănătatea psihică. Tot mai multe studii sugerează că modul în care percepem semnalele interne ale organismului poate influența felul în care evaluăm mediul înconjurător și reacționăm la situațiile stresante.

O interocepție modificată a fost asociată cu mai multe afecțiuni, printre care: tulburările de anxietate, depresia, tulburarea de stres post-traumatic (PTSD), tulburările de alimentație.

Specialiștii consideră că senzații precum accelerarea ritmului cardiac, modificările respirației sau tensiunea musculară pot transmite creierului informații despre cât de sigură sau amenințătoare este o anumită situație. Atunci când interpretarea acestor semnale este perturbată, pot apărea reacții emoționale disproporționate.

Cum poate influența anxietatea

Un exemplu frecvent este reprezentat de persoanele cu anxietate, care pot deveni excesiv de atente la propriile senzații corporale.

Perceperea accentuată a bătăilor inimii într-o conversație, la o prezentare sau într-o situație socială poate amplifica starea de neliniște și poate contribui la apariția cercului vicios al anxietății.

Deși mecanismele implicate sunt încă investigate, cercetătorii consideră că relația dintre interocepție și anxietate este una dintre cele mai promițătoare direcții de cercetare în neuroștiințe și psihologie.

Diferențe între femei și bărbați

O analiză realizată în 2022 de Jennifer Murphy și Freya Prentice, care a inclus 93 de studii, a arătat că există diferențe între femei și bărbați în ceea ce privește precizia interoceptivă.

Autorii au observat că femeile au avut, în medie, o precizie mai redusă în sarcinile care presupuneau identificarea propriului ritm cardiac.

Cercetătorii au sugerat că această diferență ar putea contribui, alături de numeroși alți factori biologici și psihosociali, la prevalența mai mare a anxietății și depresiei în rândul femeilor după pubertate. Totuși, autorii subliniază că această relație este complexă și departe de a fi complet explicată.

Interocepția și controlul emoțiilor

Rezultatele unui studiu publicat în acest an în revista eBioMedicine au evidențiat o altă posibilă legătură între interocepție și starea emoțională.

Cercetătorii au analizat modul în care senzația de foame influențează dispoziția și au observat că participanții cu o capacitate interoceptivă mai bună au prezentat fluctuații emoționale mai reduse.

Psihologul medical Nils Kroemer, autorul corespondent al studiului și cercetător la Universitatea din Tübingen, a explicat că aceste persoane resimțeau foamea la fel ca ceilalți participanți, însă reușeau să își mențină mai bine stabilitatea emoțională.

Ce au descoperit cercetătorii la persoanele cu anorexie nervoasă

Unele dintre cele mai interesante rezultate provin din cercetările desfășurate la UCLA asupra persoanelor diagnosticate cu anorexie nervoasă.

Oamenii de știință au pornit de la ipoteza că acești pacienți nu mai percep în mod normal semnalele interne asociate senzației de foame.

Pentru a testa această ipoteză, au utilizat o capsulă ingerabilă care produce vibrații și permite evaluarea răspunsului organismului la stimulii proveniți din tractul digestiv.

Rezultatele au arătat că dificultățile de percepere a semnalelor interne persistau chiar și după normalizarea greutății corporale.

Neurocercetătorul Sahib Khalsa, coordonatorul studiului, a explicat că persoanele cu anorexie nu ignoră intenționat senzațiile de foame, ci este posibil ca sistemul lor nervos să proceseze diferit informațiile provenite din intestin, ceea ce face aceste semnale mai dificil de identificat și interpretat.

Există cu adevărat „al șaselea simț”?

Nu toți cercetătorii sunt însă de acord că interocepția reprezintă un singur simț distinct.

Într-un articol publicat în 2024 în Frontiers in Psychology, o echipă coordonată de specialistul în științe cognitive Felix Schoeller, de la MIT, a susținut că termenul este utilizat prea larg și reunește sub aceeași denumire procese biologice foarte diferite.

Autorii au precizat că titlul provocator al articolului – „Nu există interocepție” – urmărea să atragă atenția asupra nevoii de a defini mai precis acest concept, nu să nege existența mecanismelor prin care organismul își monitorizează starea internă.

În același timp, alți cercetători susțin că oamenii dispun de mult mai multe simțuri decât cele cinci clasice. Filosoful și cercetătorul Barry Smith, de la Universitatea din Londra, consideră că organismul uman ar putea avea până la 33 de sisteme senzoriale distincte.

Un domeniu aflat în plină dezvoltare

Deși multe întrebări rămân fără răspuns, interocepția, spun cercetătorii, reprezintă unul dintre cele mai dinamice domenii de cercetare din neuroștiințe și psihologie.

O mai bună înțelegere a modului în care creierul interpretează semnalele provenite din interiorul organismului ar putea contribui, în viitor, la dezvoltarea unor metode noi de prevenție, diagnostic și tratament pentru numeroase tulburări psihice.

Specialiștii arată însă că dovezile existente sunt încă în curs de consolidare, iar relația dintre interocepție și sănătatea mintală este complexă, fiind influențată de numeroși factori biologici, psihologici și sociali.