Locul în care trăim influențează ritmul îmbătrânirii. Studiu: mediul poate accelera sau încetini vârsta biologică

Genele nu sunt singurul factor care influențează procesul de îmbătrânire. Un nou studiu internațional arată că mediul în care trăiește o persoană poate modifica modul în care funcționează genele și poate influența ritmul îmbătrânirii biologice, chiar și în cazul persoanelor cu origini genetice similare.

Cercetarea, realizată pe participanți din mai multe regiuni ale lumii, sugerează că locul în care oamenii trăiesc poate avea efecte importante asupra sănătății, metabolismului și riscului de boli asociate înaintării în vârstă.

„Pentru prima dată, am realizat profiluri aprofundate ale unor oameni din întreaga lume”, a declarat geneticianul Michael Snyder pentru cell.com.

„Acest lucru ne permite să vedem ce proprietăți, cum ar fi metaboliții și microbii, sunt corelate cu etnia și care cu geografia.”

Îmbătrânirea biologică, influențată de locul în care trăiesc oamenii. Studiul a analizat participanți din mai multe regiuni ale lumii

Oamenii sunt influențați simultan de numeroși factori biologici și de mediu, iar separarea impactului fiecăruia este extrem de dificilă. Strămoșii genetici, stilul de viață, alimentația și mediul geografic contribuie împreună la modul în care organismul îmbătrânește.

Cercetătorii susțin că mobilitatea crescută a populației din ultimele secole a creat contextul ideal pentru a analiza aceste diferențe. Tocmai de aceea, echipa coordonată de Snyder a recrutat 322 de participanți din întreaga lume, majoritatea prezenți la cinci conferințe științifice internaționale.

Participanții proveneau din populații cu origini ancestrale similare – europene, est-asiatice și sud-asiatice – dar trăiau în regiuni geografice diferite.

Pentru a obține o imagine cât mai completă asupra sănătății, cercetătorii nu s-au limitat la analiza ADN-ului. Studiul a inclus biomarkeri precum proteine, grăsimi, bacterii intestinale, markeri ai sistemului imunitar și metaboliți.

Originea genetică rămâne importantă, chiar și după relocare

Rezultatele au arătat că mutarea într-o altă regiune a lumii nu elimină influența moștenirii genetice. Persoanele cu aceeași origine ancestrală au prezentat asemănări în ceea ce privește microbiomul intestinal, metabolismul și anumite mecanisme biologice, indiferent de țara în care locuiau.

Participanții de origine sud-asiatică au prezentat o activitate mai ridicată a sistemului imunitar, asociată cu expunerea mai mare la antigene.

În cazul persoanelor de origine est-asiatică au fost observate tipare distincte ale metabolismului grăsimilor, în timp ce participanții de origine europeană au avut un microbiom intestinal mai divers decât celelalte grupuri analizate.

Diferențe importante în ritmul îmbătrânirii biologice

Una dintre cele mai importante concluzii ale cercetării vizează vârsta biologică – indicator care reflectă cât de „îmbătrânite” sunt celulele și țesuturile organismului, independent de vârsta din buletin.

Studiul a arătat că persoanele est-asiatice care trăiau în afara Asiei de Est prezentau o îmbătrânire biologică mai accelerată comparativ cu cele care locuiau în regiunea de origine.

În schimb, în cazul europenilor, situația a fost inversă: participanții care locuiau în Europa au prezentat semne de îmbătrânire biologică mai avansată decât cei stabiliți în America de Nord.

„Am fost impresionați de modul în care etnia a influențat în mod constant imunitatea, metabolismul și microbiomul, chiar și atunci când oamenii s-au mutat la mii de kilometri distanță”, a declarat geneticianul Richard Unwin.

„Totuși, este la fel de clar că locul în care trăim poate avea un impact substanțial asupra direcțiilor diferite în funcție de cine suntem. Acest lucru dovedește că medicina de precizie trebuie să reflecte diversitatea globală reală, nu o singură populație.”

Rolul microbiomului și al stilului de viață în procesul de îmbătrânire

Autorii studiului consideră că diferențele observate pot fi influențate de mai mulți factori, printre care alimentația, poluarea, accesul la servicii medicale, stresul și stilul de viață.

Un rol important pare să îl joace microbiomul intestinal. Cercetătorii au identificat anumite bacterii intestinale asociate cu modificări ale sfingolipidelor – grăsimi implicate în procese biologice importante și corelate cu gene care contribuie la menținerea telomerilor, structuri asociate frecvent cu procesul de îmbătrânire.

„Nivelurile crescute de sfingolipide au fost asociate cu un risc crescut de boli cardiovasculare, rezistență la insulină, ateroscleroză și neurodegenerare”, au notat cercetătorii în lucrarea științifică.

„Biologia noastră este modelată”

Autorii studiului spun că rezultatele nu înseamnă că anumite grupuri etnice îmbătrânesc „mai bine” decât altele și nici că efectele sunt identice pentru toate persoanele.

În schimb, concluziile sugerează că recomandările medicale și nutriționale nu pot fi construite pe un model universal și trebuie adaptate în funcție de factori precum originea genetică și mediul de viață.

„Ceea ce arată acest studiu, mai clar ca niciodată, este că biologia noastră este modelată de o combinație atât a strămoșilor noștri genetici, cât și a locurilor în care trăim”, a concluzionat Unwin.