Trebuie restricționat accesul copiilor și adolescenților la rețelele sociale? Dezbatere internațională

Ar trebui interzise rețelele de socializare în rândul copiilor și adolescenților? Măsurile deja adoptate în Australia și analizate în prezent în Franța și în Regatul Unit au redeschis o dezbatere intensă în comunitatea științifică. Unii cercetători consideră restricțiile necesare în fața unei amenințări majore pentru sănătatea mintală, în timp ce alții pledează pentru o abordare mai nuanțată, potrivit AFP.

Australia a trecut deja la interdicție

„Restrângerea accesului adolescenților la rețelele de socializare este un pariu care merită efortul”, a declarat pentru AFP cercetătorul australian Michael Noetel.

Australia a decis să aplice această strategie: din decembrie, persoanele sub 16 ani nu mai au acces la principalele rețele de socializare, Facebook, TikTok, Instagram, dar nici la alte platforme comunitare precum YouTube sau Reddit.

Măsuri similare sunt analizate și în Franța, unde autoritățile iau în calcul interzicerea accesului la rețele pentru copiii sub 15 ani. Mai multe proiecte de lege sunt așteptate în următoarele săptămâni, printre care și unul susținut de președintele Emmanuel Macron. Discuții au loc și în Regatul Unit.

Riscurile invocate: hărțuire, comparație permanentă, conținut nociv

Argumentele autorităților se bazează pe riscurile asociate utilizării rețelelor de socializare: hărțuirea online, algoritmii care favorizează comparația constantă, expunerea la conținuturi violente sau sexuale și presiunea socială permanentă.

Subiectul a fost intens studiat în ultimii ani, iar o carte publicată în 2024 de psihologul american Jonathan Haidt a avut un impact major asupra dezbaterii publice și politice.

„The Anxious Generation” și influența asupra deciziilor politice

Volumul intitulat The Anxious Generation, vândut în milioane de exemplare, susține că smartphone-urile și rețelele de socializare reprezintă cauza principală a degradării sănătății mintale a tinerilor începând cu anii 2000.

Influența autorului este vizibilă: Jonathan Haidt a fost citat de autoritățile australiene și a fost primit în primăvara anului 2025 de președintele Emmanuel Macron. De asemenea, el a fost consultat de reprezentanți ai guvernului britanic, potrivit publicației The Guardian.

O teză contestată de o parte a comunității științifice

Cartea lui Haidt a fost însă primită cu rezerve în mediul academic. La scurt timp după apariție, revista Nature a publicat o critică semnată de psiholoaga americană Candice Odgers, care a calificat teza drept simplistă și a reproșat autorului că nu ia suficient în calcul factorii economici și sociali care influențează starea psihică a tinerilor.

La doi ani de la apariția cărții, cercetătorii par să fi ajuns la un consens parțial: rețelele de socializare pot avea efecte toxice, mai ales în cazul fetelor, însă amploarea exactă a fenomenului rămâne disputată.

În Franța, Agenția Națională pentru Securitate Sanitară (ANSES) a concluzionat în luna ianuarie, pe baza literaturii științifice disponibile, că rețelele de socializare au numeroase efecte nocive asupra adolescenților, fără a fi însă singura cauză a deteriorării sănătății lor mintale.

Un cerc vicios între ecrane și starea emoțională

În pofida unor poziții considerate prea radicale, Michael Noetel apreciază că Jonathan Haidt „a atras atenția asupra unei probleme reale”, reproșându-le criticilor că cer un nivel nerealist de dovezi.

Noetel a coordonat un amplu studiu publicat în 2025 în Psychological Bulletin, care a analizat aproximativ o sută de cercetări realizate la nivel global privind legătura dintre utilizarea ecranelor și tulburările psihologice și emoționale în rândul copiilor și adolescenților.

Concluzia: există un cerc vicios. Utilizarea excesivă a ecranelor, în special pentru rețele sociale și jocuri video, poate avea efecte negative asupra sănătății mintale, dar și o stare emoțională fragilă poate duce la creșterea timpului petrecut în fața ecranelor.

De ce unii cercetători se opun interdicțiilor totale

Alți specialiști avertizează însă asupra riscurilor unei interdicții generalizate. „Restricțiile excesive pot fi la fel de problematice ca utilizarea excesivă”, a declarat pentru AFP cercetătorul australian Ben Singh, subliniind că impactul diferă în funcție de vârstă și de sex.

Într-un studiu publicat recent în JAMA Pediatrics, realizat pe aproape 100.000 de tineri australieni, Singh arată că un timp îndelungat petrecut pe rețelele de socializare este asociat cu o stare mintală precară, dar același lucru poate fi observat și în cazul abstinenței totale.

Ipoteza cercetătorilor este că rețelele pot juca, în anumite limite, un rol pozitiv în socializare și pot reduce izolarea, efect care pare mai pronunțat în rândul băieților.

Educația digitală, alternativa la interdicții

Scepticismul față de o interdicție totală este exprimat și de psihiatrul francez Serge Tisseron, cunoscut pentru avertismentele sale privind pericolele ecranelor.

„Rețelele de socializare sunt înspăimântător de toxice”, afirmă acesta, pledând pentru o reglementare mult mai strictă. Totuși, el avertizează că o interdicție generală ar putea fi ușor ocolită de adolescenți, ar transfera întreaga responsabilitate în afara familiei și ar lăsa nerezolvată problema educației digitale.

„Dezbaterea a devenit extrem de polarizată în ultimii ani, între interdicția totală și lipsa oricărei măsuri”, spune Tisseron. „Este exact logica rețelelor de socializare: fie ești complet pentru, fie complet împotrivă.”