Telefonul poate arăta cum ne simțim cu adevărat. Studiu
Informații precum mobilitatea, folosirea telefonului, somnul și alte date pasive colectate de smartphone-uri sunt corelate cu indicatori comportamentali ai mai multor forme de tulburări psihice, potrivit unui nou studiu.
Într-o cercetare observațională amplă, realizată pe adulți din comunitate, cercetătorii au constatat că senzorii smartphone-urilor, care monitorizează activitățile zilnice, pot surprinde semnături comportamentale distincte – ce pot indica agravarea simptomelor psihice.
Rezultatele se alătură unui corp tot mai mare de dovezi privind fenotiparea digitală – o metodă care analizează date pasive colectate de telefoane și dispozitive purtabile pentru a identifica tipare comportamentale în timp real.
Deși tehnologia nu este încă pregătită pentru uz clinic, analiza sugerează multiple aplicații potențiale pentru această formă de monitorizare. Datele ar putea completa evaluările clinice și auto-raportările pacienților, oferind o imagine detaliată, în timp real, a stării psihice – și oportunitatea unor intervenții mai rapide. „Studiul ne ajută să înțelegem cât de multe forme de psihopatologie pot fi detectate prin senzorii smartphone-urilor și cât de specifice sunt aceste semnale pentru diferite tulburări mintale”, a declarat autoarea principală, dr. Whitney R. Ringwald, psiholog clinician și profesor la Universitatea din Minnesota, pentru Medscape Medical News.
De la date pasive la simptome psihice
Până în prezent, majoritatea studiilor comportamentale bazate pe date din telefon au fost mici și concentrate pe o singură afecțiune, cum ar fi depresia sau schizofrenia. Acest lucru riscă să neglijeze faptul că multe simptome se suprapun și interacționează între diverse tulburări.
Pentru o imagine mai cuprinzătoare, Ringwald și colegii au folosit taxonomia ierarhică a psihopatologiei, un cadru care grupează simptomele psihice în domenii transdiagnostice. Acestea includ:
-internalizare
-detașare
-simptome somatoforme
-antagonism
-dezinhibiție
-tulburări de gândire
„Contribuția majoră a studiului nostru este că ne-am uitat dincolo de câteva diagnostice din DSM. Am abordat dimensiuni simptomatice care acoperă majoritatea formelor de psihopatologie, pe un eșantion mult mai mare”, a explicat Ringwald.
Monitorizare pe 15 zile prin telefonul mobil
Studiul transversal a inclus 557 de adulți (83% femei, vârsta medie: 30,7 ani, 81% persoane albe). Participanții au completat un chestionar inițial de sănătate mintală, pe baza căruia cercetătorii au calculat un scor general al poverii psihice – așa-numitul „p-factor”.
Apoi, participanții au fost monitorizați timp de 15 zile prin smartphone-ul propriu, care a colectat date prin GPS, accelerometru, jurnalul apelurilor, utilizarea ecranului și nivelul bateriei.
Cercetătorii au extras 27 de indicatori comportamentali, precum timpul petrecut acasă (din datele GPS) sau durata somnului (din accelerometru).
Acești markeri au fost corelați cu scorurile simptomelor pe cele șase domenii ale psihopatologiei, folosind coeficientul de corelație multiplă (R).
Tipare clare între comportament și tulburări mintale
Simptomele de detașare (R = 0,42) și simptomele somatoforme (R = 0,41) au prezentat cele mai puternice corelații.
Detașarea a fost asociată cu reducerea activității fizice, mai mult timp petrecut acasă și vizitarea unui număr mai mic de locații.
Simptomele somatoforme (precum dureri sau oboseală fără cauză organică) s-au corelat, de asemenea, cu activitate fizică redusă.
Alte observații relevante:
-Persoanele cu dezinhibiție ridicată aveau niveluri scăzute ale bateriei, ceea ce poate reflecta lipsa planificării.
-Cei cu antagonism crescut dădeau mai puține apeluri telefonice și de durată mai scurtă.
-Simptomele de internalizare (precum anxietatea sau depresia) s-au corelat mai subtil cu interacțiuni mai dese și mai scurte cu ecranul.
Scorurile ridicate de p-factor s-au corelat cu:
-Mobilitate redusă
Culcare mai târzie
Mai mult timp petrecut acasă
Niveluri mai mici ale bateriei telefonului
Aceste comportamente reflectă, potrivit autorilor, probleme comune în motivație, planificare sau control cognitiv – întâlnite în multiple forme de boală psihică.
Poate deveni fenotiparea digitală un instrument clinic?
Deși tehnologia nu e încă pregătită pentru integrare clinică, studiul sugerează că monitorizarea pasivă prin smartphone ar putea ajuta medicii să urmărească semnele de recădere, chiar și în lipsa unor simptome evidente. Acest lucru ar putea fi valoros mai ales pentru persoanele care nu își pot exprima schimbările psihice sau care au acces limitat la servicii de sănătate mintală.
„Nu e un înlocuitor pentru îngrijirea clinică, ci un complement care ne poate oferi o imagine mai completă”, a precizat Ringwald.
Ea a subliniat că, în viitor, fenotiparea digitală ar putea permite intervenții rapide — de exemplu, trimiterea unei sugestii terapeutice atunci când telefonul detectează semne de retragere sau tulburare comportamentală.
Totuși, cercetătoarea recunoaște că mai sunt pași importanți de parcurs:
-Studii mai mari, cu eșantioane diverse
-Calibrare mai bună a senzorilor
-Metode mai precise pentru interpretarea datelor la nivel individual
O tehnologie promițătoare, dar cu precauții
Într-un editorial asociat, cercetătorii Christian A. Webb și Hadar Fisher (Harvard Medical School) au descris studiul drept „o contribuție importantă la domeniul în creștere al fenotipării digitale”.
Ei au avertizat însă că datele comportamentale nu trebuie supra-interpretate: „Aceste date reflectă comportamente, nu gânduri sau emoții directe. Un singur semnal poate însemna lucruri diferite în contexte diferite – de la frică la entuziasm.”
Pentru a deveni cu adevărat utile în clinică, tehnologiile de acest tip trebuie să fie precise, scalabile și aplicate etic. „Visul este să oferim îngrijire personalizată, cu impact minim asupra pacientului, exact când și unde are nevoie. Dacă știința și reglementările vor ține pasul, smartphone-ul ar putea deveni nu doar indispensabil în buzunar, ci și în trusa de instrumente a psihiatrului”, au concluzionat autorii.
